La comunità romena in Italia

La comunità romena si incontra e si racconta attraverso storie quotidiane, punti di vista, fatti di cronaca, appuntamenti e novità, per non dimenticare le radici e per vivere meglio la distanza da casa.
Informazioni utili per i romeni che vivono in Italia, per conoscere le opportunità che la realtà circostante offre e divenire cittadini attivi.

Bun găsit pe site! Benvenuto!

Comentează articolele publicate!

lunedì 21 luglio 2014

Mostra annuale dei borsisti dell'Accademia di Romania‏ fino al 25 luglio

Mostra annuale dei borsisti dell’Accademia di Romania

Claudia Mandi - Leontina Rotaru
Ciprian Buzilã - Iulia Staticã - Luca Matei Stoian
Roxana Mihaly - Marius Burhan

15 - 25 luglio 2014

Sala Esposizioni, Viale delle Belle Arti 110, Valle Giulia

A conclusione del secondo anno di stage a Roma, i borsisti della sezione artistica dell’Accademia di Romania espongono i risultati di questo periodo creativo.

Claudia Mandi è un’artista che ha esplorato l’inesauribile tesoro della pittura romana e quello della pittura barocca. Ha organizzato 14 mostre personali, tra cui 5 in Italia e in Francia. Al momento, è borsista „Vasile Pârvan”, presso l’Accademia di Romania in Roma, con un progetto intitolato „L’affresco barocco – Quando la pittura sorride” – un progetto artistico, ma anche teorico, di analisi del periodo barocco in Italia.
Claudia Mandi ha scoperto a Roma l’espressione di tre direzioni artistiche, che inseguirà per sempre. La serie „Volo”, dove l’idea di cupola trascende dai cerchi creati dalla configurazione dei corpi in volo, idea influenzata dalla pittura barocca di soffitto. L’estetica paradisiaca del giardino, che orbita intorno all’affresco della “Casa di Livia”. Rosso cinabro-Rosso pompeiano, “il colore della luce divina”, con chiari influssi della pittura romana. Claudia Mandi cerca una bellezza ragionata, quasi perfetta, espressa in forti colori scintillanti, dipinti con l’anima dell’artista moderno. L’essere umano, perenne argomento della storia dell’arte, viene scoperto nei quadri dell’artista strettamente collegato allo spazio – „L’uomo cosmico”, che vola. Oppure l’uomo pagano, che ama la natura paradisiaca. I corpi femminili sembrano scollati dall’affresco barocco e risalgono più agevolati nelle tele di Claudia Mandi, come nelle scene murali di Pompei, sospesi su superfici di colore rosso cinabro.

Leontina Rotaru - Leontina Rotaru borsista Vasile Pârvan nel 2012 - 2014 nelle arti visive. Progetto di ricerca Diario di un letto ricamato è un'analisi del periodo trascorso a Roma con le situazioni e le persone note. I lavori del progetto sono realizzati in vari materiali dal tela di cotone in pellicola di alluminio o di plastica. La tecnica utilizzata è monotipo. Il progetto è ancora in corso.

Ciprian Buzilã Ciprian Buzila è interior designer e ricercatore dell’Università di Architettura ed Urbanismo “Ion Mincu” di Bucarest, specializzato nel campo della protezione dei monumenti storici.

Iulia Staticã è borsista “Vasile Pârvan” dell’Accademia di Romania, laureata in architettura presso l’Università di Architettura ed Urbanismo “Ion Mincu” di Bucarest e dottoranda del Dipartimento di Architettura dell’Università La Sapienza di Roma.

Matei Luca Stoian è architetto e artista, è dottorando presso di l’ Università d’Architettura ed Urbanismo “Ion Mincu” di Bucarest, è assistente universitario presso il Dipartimento di Progettazione Design d’interiore, nella stessa università è titolare di una borsa di studio nazionale, dal 1° ottobre 2012 al 31 luglio 2014 è borsista “Vasile Parvan” presso l’Accademia di Romania in Roma. Le sue opere sono presenti in importanti collezioni pubbliche e private. Nel 2012 e nel 2013 i suoi progetti sono stati premiati nella prestigiosa Annuale di Architettura di Bucarest. Matei Luca STOIAN ha avuto più di 10 mostre personali e più di 20 mostre collettive nel suo paese e all'estero.

Roxana Mihaly, borsista Vasile Pârvan (2012 - 2013), al momento è iscritta al dottorato di ricerca ”Storia dell’'Europa“ presso l’Università Degli Studi di Roma ”La Sapienza” e laureata della Scuola Popolare d’Arte Tg. Mure? (2010 - 2012), dipartimento foto – video.

Marius Burhan, borsista Vasile Pârvan (2012 - 2013), la sua è una ricerca incessante e tesa a sviluppare strategie per la manipolazione delle forme,un intervento nello spazio,un viaggio che parte dalla pittura e approda all'oggetto. Si districa tra pittura e costruzioni tridimensionali, le due aree entrano in una relazione di reciproco arricchimento attraverso l'innovazione degli slanci plastici dell'artista. In egual misura c’è un costante equilibrio tra le tendenze astratte presenti nelle sue opere e la vitalità data dal mantenimento dei collegamenti con il sensoriale, attraverso il lavoro sulla gestualita’, sul colore e sulla materia.

La mostra resterà aperta fino al 25 luglio 2014
Orari di visita: dalle 18:00 alle 20:00

Accademia di Romania in Roma

domenica 20 luglio 2014

„Te salut tineret in adidasi, te salut generatie in blugi!”-In memoriam Adrian Păunescu ,astazi ar fi împlinit 71 de ani

Putini suntem cei care nu stim cine a fost Adrian Paunescu .Pe numele sau adevarat Adrian Paun ,s-a nascut la 20 iulie 1943, la Copaceni, plasa Balti, judetul Balti, in Basarabia, astazi Republica Moldova  si a decedat in  5 noiembrie 2010 la  Bucuresti. A fost un autor, critic literar, eseist, director de reviste, poet, publicist, textier, scriitor, traducator si om politic roman,dar mai ales Parintele Cenaclului Flacara.Astazi ar fi implinit 71 ani de ani.Ca tara,ca natiune,am pierdut odata cu disparitia lui o voce,un spirit complet,o personalitate,un geniu,un fenomen al generatiei in blugi.

Am iubit Cenaclul Flacara,practic  generatia noastra a crescut odata cu el,ne-am identificat cu el.Am fost indragostiti de el,era  o alta casa,o alta scoala,era  Dumnezeul nostru,gura noastra de oxigen,iluminarea.Era o nebunie ,o binecuvantare sa aiba loc in orasul tau,sa poti sa fii prezent .Cand spui Adrian Paunescu spui Cenaclul Flacara.Cand spui Cenaclul Flacara spui Romania.Cu tot ceea ce te-a facut si ceea ce esti astazi.Nu stiu daca ideologia comunista si materialele propangandistice  ,care ni se predau la scoala pe vremea aceea ,ne-au facut sa fim  constienti de bogatia noastra spirituala,culturala,istorica,mandri ca suntem romani si iubitori de tara ,dar sigur Paunescu,Cenaclul Flacara si tot alaiul sau de stele, da!

In anii 70 Cenaclul s-a nascut din initiativa acestui geniu al poporului roman, pe fondul unei dorinte generale printre artisti, oameni ai cuvantului si ai muzicii si după revenirea lui din America, unde a studiat un an şi de unde  s-a  si molipsit de dorinta de a spune în mod liber idei, de a comunica sentimente. Erau persoane din generatia lui, din promotii mai mult sau mai putin cunoscute, Florian Pittis, un actor cunoscut, vechi iubitor de poezie - au făcut  impreuna planuri despre cum sa ne descreteasca  fruntile  si sa  ne largeasca  marginile posibilului - Tudor Gheorghe, Doru Stanculescu... fiecare dintre ei reprezenta ceva. Mai erau poetii Dorin Tudoran si George Stanca. A dat cuvant acestei initiative si ideea  initiala era aceea de a solidariza lumea culturii în jurul unor idei care pareau periclitate. De aceea a si facut intalnirea cu oameni de varf ai culturii romanesti, Serban Cioculescu, Sabin Balasa sau Geo Dumitrescu.

 La inceputurile lui, Cenaclul avea un caracter mai degraba de dialog, apareau si cantareti, multi dintre ei necunoscuti, mai putin rulati la Radio si Televiziune si care se regaseau   intr-un ideal omenesc şi artistic. Fara prejudecati , au putut sa se exprime toate personalitatile care au dorit s-o faca si, mai ales, aceasta era esenta, Cenaclul a fost deschis pentru toti necunoscutii talentati  din Romania.Cu totii ,o Romanie intreaga ne-am indragostit spontan de acest fenomen,era in armonie cu noi,vibram alaturi de stele.

Adrian Paunescu.Cand spui Adrian Paunescu spui Cenaclul Flacara. Spui spectacolele pe care le organiza in toata tara, in ciuda  regulilor si piedicilor regimului comunist.Spui amintirile extraordinare  pe care le-am trait in acea perioada in care au stralucit, s-au afirmat  si au debutat  nume sonore ale culturii romanesti.

Cenaclul Flacara a  fost fenomenul  deschis pentru toti necunoscutii  talentati.A fost un fenomen unic in Europa.Fenomenul "Flacara "s-a bucurat de aportul unor artisti fabuloşi: Nicu Alifantis, Mircea Vintila, Vasile Seicaru, Tudor Gheorghe, Stefan Hrusca, Ducu Bertzi, Victor Socaciu, Doru Stanculescu, Dan Andrei Aldea, Adrian Ivanitchi, Dan Chebac, Evandro Rosetti, Zoia Alecu, Marcela Saftiuc, Alexandru Zarnescu, Adriana Ausch, Carmen Antal, Constantin Dragomir, Dinu Olărasu, Emilian Onciu, Florentin Budea, Florin Chilian, Nicolae Furdui Iancu, Gil Ionita, Ion Hagiu, George Nicolescu, Ion Zubascu, Iulia Iosipescu, Loredana Groza, Majay Gyozo, Magda Puskas, Mihaela Popescu, Mihail Stan, Mircea Baniciu, Mircea Bodolan, Mircea Florian, Ovidiu Haidu, Raul Carstea, Valeriu Penisoara, Vali Serban, Aura Urziceanu, Nancy Brandes, Irina Loghin, Maria Ciobanu, Ileana Sararoiu, Mihaela Mihai, Cristian Buica, Nica Zaharia, Mircea Rusu, Andrei Paunescu, Aurel Moldoveanu, Florin Sasarman, Alexandru Andries, Arpad Domokos, Maria Gheorghiu, Nica Zaharia, grupurile Ecoul, Celelalte Cuvinte, Riff, Rosu si  Negru, Continental (devenita Flapo), Pro Musica, Iris, Doi si jumatate, Canon, Partaj, Mondial, Totusi si Phoenix.

Acum ne-am  dori sa mai avem un Paunescu cu acea  forta  ,pasiune si rabdare de a o lua de la capat si de a crea o noua generatie de artisti ,de generatie in blugi,de fani ,de iubitori de tara si cultura,de a ne rada ambitiile,mandria,patriotismul. Dar timpul nu mai are rabdare si  geniile au alte treburi.

Considerat cel mai mare poet social dupa Arghezi si ultimul mare poet al Romaniei ,un intelectual la rascruce de istorie,Adrian Paunescu a fost un adevarat tribun ,un mare om de actiune,care a facut mult bine  unor intregi generatii,si-a pus amprenta sa asupra vietii social politice ,artistice si culturale a Romaniei.Era o voce ce se facea auzita,respectata ,era o directie a celor care au suferit si sufera in tara asta,a celor care iubesc cultura..Dupa moartea lui cartile sale au fost pur si simplu epuizate din librarii. "Antiprimavara", "Doamne, ocroteste-i pe romani!", "Liber sa sufar" si "Nemuritor la zidul mortii" sunt doar cateva nume.Timpul nu mai are rabdare dar romanii inca mai au sete de cultura,de poezie,de cunoastere.

Am citit Copertile Negre in  ascuns in acele vremuri comuniste ,de dinainte de 89 ,cu infrigurare,cu teama,cu respect ,ca pe o Biblie.I-am citit cartile,i-am respectat poeziile.Astăzi, Adrian Păunescu ar fi împlinit 71 de ani.Dar Adrian Paunescu ramane viu,un spirit nemuritor si  de acolo ,dintre stele, ne priveste,ne saluta  din nou  cu vocea sa de tribun si cu respectul lui de geniu:.„Te salut tineret în adidaşi, te salut generaţie în blugi!”

La multi ani MAESTRE!Acolo in ceruri ingerii canta si recita alaturi de tine intr-un Cenaclu  Flacara Nemuritor pentru noi toti,pentru tara asta pe care ai iubit-o si ne-ai facut sa o iubim si mai mult!

Decontul final
(Adrian Paunescu)

Pentru tot ce-ai pierdut în iubire cândva,
Îţi dau toţi aceşti ani, îţi dau viaţa mea.

Să mai vii într-o zi, să mai vii pe la noi,
C-am găsit nişte ani, să ţi-i dau înapoi,
Anii noştri frumoşi, anii noştri nebuni,
Am să-ţi dau săptămâni, anotimpuri şi luni.

Să mai treci pe la noi, cât nu e prea târziu,
Şi eu încă sunt viu,
Să mai treci să-ţi mai dau câtă jale am strâns
Pentru-o oră de plâns.

Să mai treci pe la noi, care sunt numai eu,
Anii vechi să ţi-i dau că m-apasă prea greu,
Să mai treci peste mări, să mai treci peste munţi,
Să-ţi aduc amintiri ca să poţi să mă-nfrunţi.

Să mai treci prin vreun loc unde-am stat şi-am visat,
Fără pic de păcat.
Să-mi mai iei cât de cât umilinţa tacând
Şi spitalul din gând.

Să mai schimbi drumul tău, că şi-aşa n-are rost,
Nişte cioburi să-ţi las din iubirea ce-a fost,
Să te-ntorci, auzind că mai sunt printre vii
Şi de dragă ce-mi eşti mai trăiesc până vii.

Nici dovezi nu-ţi pretind, nici chitanţe nu-ţi cer,
Te aştept sus în cer,
Şapte ani te-am închis în iubirea ce-ţi port,
Să mă ierţi ca pe-un mort.

Să mai cazi dinspre cer, când sunt strugurii copţi,
C-am să-ţi dau nişte ani, strânşi în zile şi nopţi,
Să mai vii prin trecut, prin grădina de foc,
Unde-a fost să te văd şi să-ţi fiu nenoroc.

Dar te rog să mai vii într-o zi pe la noi,
Să-ţi dau anii-napoi,
Ca pe tot ce-ai pierdut pentru că m-ai iubit,
Eu să mor, să fim chit.

Cristina Mihailescu

martedì 15 luglio 2014

Tenis de masă: Aur pentru echipa de cadete, argint pentru cadeți la Europenele din Italia


Marţi, 15 Iul 2014

 Echipa de cadete a României a cucerit aurul la Campionatele Europene de tenis de masă rezervate cadeților și juniorilor de la Riva del Garda (Italia), în timp ce formația de cadeți a luat argintul. 

România a dispus cu 3-1 de Rusia în finala pe echipe la cadete, punctele fiind aduse de Andreea Dragoman, 3-0 (11-3, 12-10, 11-6) cu Anastasia Koliș, de Adina Diaconu, 3-1 (12-10, 9-11, 12-10, 11-3) cu Koliș, și de perechea Diaconu/Dragoman, 3-2 (11-6, 8-11, 11-5, 14-16, 11-8) cu cuplul Anastasia Koliș/Maria Tailakova. Singurul punct al rusoaicelor a fost adus de Tailakova, 3-2 (6-11, 11-8, 8-11, 12-10, 11-6) cu Diaconu.

 În finala probei pe echipe a cadeților, Franța a întrecut România cu scorul de 3-2. Rareș Șopoș l-a învins pe Irvin Betrand cu 3-1 (7-11, 11-4, 11-7, 11-9), iar Cristian Pletea l-a învins pe același Bertrand cu 3-0 (11-9, 11-6, 11-4). Pentru francezi au punctat Nolan Givone, 3-2 (8-11, 8-11, 11-7, 11-9, 11-8) cu Pletea și 3-0 (11-6. 11-8, 12-10) cu Șipoș, și perechea Bertrand/Givone, 3-0 (12-10, 11-8, 12-10) cu Pletea/Șipoș.

 Echipa de junioare a României, formată din Bernadett Balint, Mihaela Lupu și Andreea Clapă, a cucerit medaliile de bronz, marți, după ce a învins Rusia cu 3-2 în finala mică. Bernadett Balint a dispus cu 3-2 de Maria Malanina, Mihaela Lupu a pierdut cu 1-3 în fașa rusoaicei Ekaterina Huseva, Andreea Clapă a cedat fără drept de apel în fața Ekaterinei Cerniavskaia, cu 0-3, ultimele două puncte fiind aduse de Balint, 3-2 cu Guseva, și de Lupu, 3-2 cu Malanina.

 Echipa de juniori (Alexandru Manole, Bogdan Postudor, Alexandru Mircea și Adrian Costea) s-a clasat pe locul 26, după ce a fost învinsă de Israel în ultimul meci cu 3-0. 

Miercuri vor debuta probele individuale.

 Sursa: AGERPRES

lunedì 14 luglio 2014

Si è concluso il viaggio dell'Associazione Culturale Itinerando in Romania per l'Ecofest 2014

Associazioni

Ventimiglia - L'Ecofest è stato realizzato presso il nuovo Teatro di Deva (dipartimento dell'Hunedoara), sotto la direzione organizzativa e artistica della giornalista/educatrice Cernescu Marioara (nella foto insieme a Colomba Tirari)

Cernescu Marioara Colomba, Tirari e Francesco Lacalamita (il primo a sinsitra)

Si è concluso con successo il viaggio dell'Associazione Culturale Itinerando in Romania, in occasione del concorso internazionale ECOFEST 2014, giunto alla sua dodicesima edizione. Il presidente dell'Associazione Francesco Lacalamita (presidente onorario di giuria del concorso), e la Sig.ra Colomba Tirari (membro di giuria), presidente del Comitato Unicef di Imperia, hanno presenziato all'evento in qualità di delegazione italiana.

L'Ecofest è stato realizzato presso il nuovo Teatro di Deva (dipartimento dell'Hunedoara), sotto la direzione organizzativa e artistica della giornalista/educatrice Cernescu Marioara (nella foto insieme a Colomba Tirari), grazie al contributo economico voluto in prima persona dal Sindaco della città di Simeria Dott. Joan Emil Risteiu (nella foto insieme a Francesco Lacalamita); hanno collaborato all'organizzazione uno staff composto dalle maestre e professori degli istituti scolastici della città di Simeria.

L'associazione Itinerando ha accompagnato al concorso, come da selezione della commissione rumena, la piccola Ilenia Cafagno di 12 anni (al centro nella foto), unica partecipante italiana, che ha concorso per la sezione canto, ottenendo con successo la vittoria al primo posto interpretando due brani musicali "Nessuno" di Mina e "Rolling in the deep" di Adele.

All'evento hanno partecipato 500 concorrenti provenienti da diversi paesi europei, che si sono esibiti nelle varie categorie (danza, musica, canto e folklore) mettendo in risalto le loro tradizioni storiche, che sono alla base dell'insegnamento scolastico in questi paesi, assorbite dagli stessi studenti con devozione.

Lo spettacolo ripreso dalle telecamere di Antenna 1 Romania, sarà trasmesso prossimamente da Telemontecarlo Italia. Per il 2015 si invitano gli eventuali interessati a partecipare al concorso a contattare l'associazione Itinerando tramite email itinerandoteam@gmail.com

12/07/2014

Fonte: Riviera24

Scomparso operaio romeno nell'agrigentino, indaga polizia

CANICATTI'
Inviato da desk1 il 9 Luglio, 2014

Un operaio romeno di 39 anni, Benedek Vasile, è scomparso da due settimane. L'uomo, secondo quanto denunciato dalla moglie alla polizia di Stato che ha avviato le ricerche, è uscito da casa, nei pressi della chiesa ortodossa di San Nicola di Canicattì, per andare a lavorare in campagna e non ha più fatto ritorno. Alcuni connazionali sono stati interrogati.

Fonte: NuovoSud

Prima vittima del maltempo. A 33 anni ucciso da un fulmine

NONE
09/07/2014 - IL DRAMMA NEL POMERIGGIO

Autotrasportatore colpito dalla scarica attirata da un albero accanto a cui si era fermato con il suo furgone

Il furgone bianco su cui viaggiava l’uomo che ha cercato riparo sotto la quercia

Ucciso da un fulmine nei prati

LUISA GIAIMO

Maltempo e temporali che per due giorni hanno letteralmente flagellato il Pinerolese ieri pomeriggio hanno causato la prima vittima in Piemonte. Si tratta di un autotrasportatore romeno di 33 anni, folgorato da un fulmine. L’uomo è stato trovato a terra, ormai senza vita, in strada Marbrasso a None, via stretta e sterrata di campagna che costeggia campi coltivati a grano e frumento, a poche centinaia di metri dall’area industriale e a meno di un chilometro dal centro del paese.
Sotto una quercia
Lì, sotto una grande quercia, Lajos Csengeri si era fermato con il suo furgone, un Gran Ducato bianco con targa slovena, per riposarsi. Aveva tirato giù la brandina della cabina di guida, si era messo comodo, tolto le scarpe, indossato le pantofole.
Secondo la prima ricostruzione dei carabinieri di None e della polizia municipale risulta che, inspiegabilmente, sia sceso dal mezzo, proprio durante il forte temporale.
Erano le 16,45 quando un fulmine ha colpito la parte alta della grande pianta sopra il furgone. E’ bastato un attimo, un rumore fortissimo sentito in tutto il paese, poi l’energia sprigionata dal fulmine, dopo aver colpito la quercia, ha investito il Csengeri. L’uomo è caduto con la faccia nel fango, ucciso da quella scarica di migliaia di volt, accanto al suo furgone.
Soccorsi inutili
Sono arrivati l’elisoccorso del 118, i carabinieri, i vigili del fuoco e la polizia municipale. L’elettrocardiogramma piatto ha confermato il primo parere del medico: «Decesso per arresto cardiocircolatorio da elettrificazione». Così è scritto sul referto di morte.
Nessuna ustione
Sul corpo della vittima non sono stati trovati segni evidenti di bruciature: il fulmine non l’ha quindi colpito direttamente. Lajos Csengeri era nato il 21 novembre del 1981 e lavorava come autotrasportatore. Il suo furgone, al momento dell’incidente, era vuoto: probabilmente aveva appena fatto una consegna nella zona.
I carabinieri della stazione di None stanno cercando, insieme al Consolato della Romania, per quale ditta il giovane stesse lavorando. Ieri sera - non senza difficoltà - sono stati anche rintracciati i familiari.
Il cadavere del giovane romeno - su disposizione del pubblico ministero - è stato portato nella camera mortuaria di Nichelino, dove sarà eseguita l’autopsia.

Fonte: La Stampa

Dramma sulla spiaggia di Torrione, Ivan Bogulskyy muore davanti ai bagnanti

L'uomo, di nazionalità rumena, si è sentito male mentre si trovava nello specchio d'acqua vicino lo stabilimento "14 Leoni"

Redazione 6 Luglio 2014

Caldo asfissiante: 73enne muore in spiaggia a Paestum

Panico nella tarda mattinata di oggi sulla spiaggia di Torrione. Ivan Bogulskyy 51enne, di nazionalità rumena, è stato colto da un infarto mentre si trovava nello specchio d'acqua vicino lo stabilimento "14 Leoni". I bagnanti vista la difficoltà dell’uomo a tornare a riva si sono precipitati per salvarlo e dopo hanno allertato i soccorsi.

Sul posto sono arrivate subito un'imbarcazione dell'Humanitas comandata dal capitano Felice Carpentieri ed una motovedetta della Capitaneria di Porto: fondamentale l'intervento sinergico. I soccorritori nautici hanno allertato altre ambulanze del 118 ma per il 51 enne non c’è stato nulla da fare. Il corpo al momento si trova in spiaggia in attesa del magistrato di turno per i rilievi del caso. Choc tra i bagnanti.

Fonte: SalernoToday

Infermiera rumena dice no a finte-Infermiere rumene e straniere in Italia

Scritto da Angelo Riky Del Vecchio

RIMINI. No a finte Infermiere rumene, straniere in Italia e/o stranite Italiane. È l'appello della collega Roxana Marin, infermiera libero-professionista operante nell'hinterland della Romagna, che è scesa in campo per dire basta alla legalizzazione di pratiche assistenziali che non si basano su conoscenze scientifiche, ma su mere speculazioni all'ombra del Dio denaro.

«Non si tratta di razzismo al contrario o di guerra intestina tra stranieri in Italia, ma della consapevolezza che ciascuno di noi deve ricoprire il ruolo per cui è preparato – spiega Roxana Marin – a che serve studiare così tanto se poi una badante, senza conoscere bene la lingua e soprattutto senza conoscere quello che fa, sostituisce un infermiere in toto nel nome del risparmio e del dio denaro? In Inghilterra non ci vai se non sei preparato e soprattutto se non conosci bene l'Inglese.»

Marin è un fiume in piena e in qualità di libero professionista dice apertamente no alla Delibera della Giunta Regionale dell'Emilia Romagna del 24 febbraio 2014 che sancisce come le pratiche assistenziali a domicilio possano essere eseguite anche da personale "laico", ovvero da bandanti che a 500-600 euro al mese si improvvisano "punturatrici", "piagatrici", "clisteratrici", "stiratrici" e "cucinatrici"... per usare il linguaggio comune a molte di loro.

«Noi Infermieri abbiamo studiato tre anni e conseguito una laurea che una scellerata normativa ora ci vuole togliere di fatto? – continua Roxana Marin – Qui si prefige l'abuso di professione legalizzata cari amici di Nurse24.it e l'Ipasvi deve iniziare a intervenire e se non lo fa chi ci rappresenta dobbiamo iniziare a scendere noi in campo, soprattutto i colleghi libero-professionisti come me che dal lavoro a domicilio traggono sostentamento e tante soddisfazioni.»

La legge regionale ormai è un dato di fatto, ma non è detto che non si possa intervenire per stopparla prima che entri in azione concretamente. La cosa che ci sbigottisce è sapere che la relazione introduttiva alla delibera della Giunta Emiliano-Romagnola potrebbe essere stata realizzata addirittura da infermieri-dirigenti che dimostrano ancora una volta di essere lontani anni luce dalla realtà contingente e di pensare che il mondo Infermieristico sia lo stesso di 20-30 anni fa.

Ci fa rabbia pensare che i nostri carnefici potrebbero essere proprio degli Infermieri che non vanno oltre la loro parcella e la loro pancia, tutto ciò sulla testa di tanti ragazzi e di tante ragazze che, spesso con enormi sacrifici, hanno raggiunto il traguardo della laurea e della professione infermieristica.

«Sono stati tre anni al limite dello stress, per mantenermi agli studi e mantenere la mia famiglia ho lavorato e studiato notte e giorno – conclude Roxana – alla fine ce l'ho fatta, ma dopo la laurea mi sono trovata un muro di gomma davanti. Vuoi per l'età, vuoi per la diffidenza, vuoi per le norme della Legge Fornero, ma dal novembre 2013 ho girato mezzo mondo per trovare lavoro, fino a quando non ho deciso di aprire la partita Iva e di diventare un libero professionista. Con gran fatica e tanta pubblicità ora i risultati stanno arrivando, ma è dura. È avvilente, infine, rivolgersi all'Ipasvi per avere consigli sulla libera professione e ricevere in cambio zero nozioni; è arrivato il momento di mandare su quelle poltrone gente preparata e soprattutto vogliosa di aiutare i colleghi in difficoltà.»

Roxana Marin, 43 anni, mamma e Infermiera, originaria della Romania, ha coronato il sogno della sua vita studiando presso l'Università degli Studi di Bologna e laureandosi nel 2013 in soli tre anni. Parla perfettamente l'italiano e conosce diverse lingue straniere. Da qualche mese è libero-professionista e ha inaugurato la sua attività sul web con l'apertura di un semplice e conciso sito che potete rintracciare all'indirizzo www.infermieradomiciliorimini.it. Ha tappezzato con i suoi volantini l'intera provincia riminese, ha ricoperto di scritte pubblicitarie la sua auto e ora attraverso Nurse24.it e altre testate ha iniziato la sua personale battaglia nei confronti di legislatori che al legiferare potrebbero benissimo preferire il mare e il sole della Romagna, lasciando questo compito a persone più coscienziose e qualificate a farlo.
08 Luglio 2014

Fonte: www.nurse24.it

Motivul păentru care o comună din Iaşi a devenit capitala divorţurilor din România

Motivul păentru care o comună din Iaşi a devenit CAPITALA DIVORŢURILOR din România: doar anul acesta150 de femei au decis să se despartă de soţii lor: „Decât s-o ţii cu forţa, mai bine o laşi în lumea ei”
07.07.2014

La prima vedere, comuna Tomeşti, o suburbie a Iaşiului, pare împăcată cu ea însăşi. Oamenii sunt veseli şi primitori, te privesc deschis, şi te descos cât ai zice peşte. „Da’, aţi venit cu o problemă sau...”, mă interoghează imediat primul tomeştean pe care-l întrebasem încotro e primăria. „Cu o problemă - zic. Am auzit că bateţi recordul la divorţuri. Aşa-i?”. Bărbatul mă priveşte fix, o clipă surprins. Desenează apoi, mai mult cu buza de jos, o schiţă de zâmbet, îşi apropie faţa de parbriz şi zice cu tendinţă: „Da’, matale ai venit să ni le-numeri?!”.
exclusiv

„Peste o sută de dosare au fost soluţionate de la începutul anului, cam 50 mai sunt în lucru, luna asta am deschis alte cinci-şase, şi se pare că mai urmează”, îmi spune doamna Însurăţelu, de la „Asistenţă Socială” - pe care unii au numit-o, deja, cu umor, „Doamna Divorţelu” -, invitată, ca şi mine, în biroul larg şi împodobit cu trofee sportive al primarului din Tomeşti – Ştefan Timofte, fost luptător profesionist şi instructor de arte marţiale.

Fenomenul „Divorţ la foc automat” are potenţialul lui de umor involuntar. Tocmai urmaşii direcţi ai aprigului şi iubăreţului Ştefan să aibă parte de aşa necaz?! Ori poate chiar vâna şi sângele aprins să le provoace neplăceri?

„Nu! Nu cred. Or mai fi fost discuţii, certuri, dar scandaluri mari cu bătăi, cu astea, n-au fost - îmi spune primarul. Când se-ntorc femeile de pe unde sunt ele plecate, în special ca să divorţeze, se prezintă la Starea Civilă sau la Notariat, odată cu omul lor. Civilizat fără ceartă, fără jigniri. Asta e! Decât s-o ţii cu forţa, să ajungi la alte nenorociri, mai bine o laşi în lumea ei. Într-un fel, poţi pricepe situaţia - sărăcia a devenit greu de suportat. Acolo unde merg doamnele la muncă - majoritatea în Italia -, trăiesc în anumite condiţii, la alt standard. Pe urmă, şi bărbaţii locului sunt mai elevaţi, mai spălaţi, mai parfumaţi. Au maşini, au bani... Iar femeile fac diferenţa cu ce au acasă. Devine aproape imposibil să se readapteze” consideră primarul.

În principiu, Greta Însurăţelu e de acord până la un punct cu analiza edilului. „Atunci când sunt copii la mijloc, e altceva. Acolo apar marile probleme. Copilul nu înţelege de ce mama lui nu vrea să-l mai vadă, să-i mai vorbească. Creşte chinuit, închis, deformat. Şi, vedeţi şi dumneavoastră ce tragedii îngrozitoare au apărut din cauza asta. Copilul nu mai suportă singurătatea şi lipsa de afecţiune. Taţii, cei mai mulţi, nu prea au răbdarea şi diplomaţia necesare pentru a-l face pe copil să se deschidă, să comunice. Aici începe răul”.

Ştefan Timofte îmi spune că, din acest punct de vedere, primăria face tot ce-i stă în putinţă pentru copii. „Luna aceasta am inaugurat, în cartierul de blocuri, o grădiniţă excepţională, spun eu, cu 200 de locuri. Încercăm să supraveghem şi să monitorizăm atent situaţia tuturor copiilor cu probleme. Am înfiinţat, pentru asta, un centru unde 25 de copii cu porobleme primesc o masă caldă, pe zi. Tot acolo îi pregătim pentru şcoală şi, de ce nu, pentru viaţă” mai spune primarul.

Copii uitaţi

Peste 30 de copii, de diferite vârste, îşi trăiesc dramele în Tomeşti. „Mulţi stau cu bătrânii, cu părinţii soţului căruia i s-au încredinţat copiii, în alte cazuri, cu bunicii din partea mamei. Taţii muncesc cu ziua, unde găsesc, până târziu, în noapte. Sunt obosiţi, îşi mai îneacă amarul. Greu să creezi o comunicare în astfel de condiţii...” îmi spune Greta Însurăţelu, în timp ce ne îndreptăm spre cartierul de blocuri, la un caz social.

Dintre toţi copiii comunei cu record de mame plecate, fără întoarcere, în UE, cel mult şase-şapte au trăit „şansa” acceptării în noile familii. „Foarte puţin. Mai sunt unii, puţini şi ei, care merg în Italia, doar în perioada vacanţelor. Se întorc şi mai trişti, şi mai debusolaţi”.

Condiţii care fac diferenţa

Cartierul de blocuri al comunei Tomeşti este cât un rezidenţial mărişor dintr-un oraş de provincie. Iar dacă imobilele, în general, nu arată nici mai bine, nici mai rău decât suratele lor din ţară – ba, chiar mai bine decât unele din Iaşi -, intrarea blocului pe care îl căutăm apare sinistră: tablă sudată pe conturul uşilor, vopsite rău, acoperite în parte cu plasă deşirată. O intrare de buncăr, pe o casă a scării înghiţită de beznă. Ne facem lumină cu telefoanele, cât urcăm două etaje. Greşim uşa, apoi încercăm din nou. Insistăm în zadar. Nici tatăl şi nici copiii nu-s acasă.

Întoarcerea la lumină seamănă, probabil, pe alte coordonate, cu drumul parcurs de femeia care nu mai vrea în România: de la beznă, la decenţă. „Greu să te readaptezi”, spunea primarului...

„Comuna Anelor”

Greta Însurăţelu dă un telefon şi plecăm spre satul Chicerea – la un alt caz. Lăsăm în urmă blocurile, traversăm Tomeştiul, trecem, din nou prin faţa primăriei – o clădire cât se poate de prezentabilă –, apoi printre case solide, arătoase, viu colorate.

„Doamnele plecate au pus umărul?!” o întreb pe doamna Greta. „În unele cazuri, da. După plecare, un an-doi, au mai trimis câte ceva acasă. Apoi, tot mai puţin. În general, ăsta fusese planul: femeile plecau la muncă, trimiteau bani, bărbaţii ridicau case, mai puneau ceva de-o parte, pentru copii, şi le aşteptau pe femei ca s-o ia de la capăt. Numai că, după cum vedeţi, socoteala de acasă continuă să fie alta decât cea din târg”.

„A venit, dar nu-i pasă de copil”

La Chicerea, Cristi Butnaru, mama sa – care îngrijeşte de copil – şi fetiţa lui de şase ani, Denisa, ne aşteaptau în poartă. Dincolo de gard, în curtea pierdută printre dealuri, o casă relativ nouă, neterminată, ceva acareturi, nelipsitul „câine rău”, mic şi vocal, o bicicletă abandonată, o movilă de nisip.

„Ne-am căsătorit în 2007”, îşi începe Cristi povestea vieţii lui, la zi, pe care avea s-o termine în numai câteva cuvinte. „Atunci, lucram eu şi ea stătea acasă. Într-o zi, firma a dat faliment şi am intrat în şomaj. Un timp, am muncit amândoi, cu ziua. Pe urmă, în 2009, ea a plecat în Italia. După două luni s-a întors, mi-a spus că o să fie bine, şi a plecat iar”.

O perioadă scurtă, femeia a trimis bani, iar el a turnat temelia casei.

„După un an, când s-a-ntors iar în ţară, n-a mai dat pe la noi. S-a dus direct la maică-sa, la Goruni. Mi-a zis doar că şi-a găsit pe altcineva. Pe urmă a plecat iar. Trei ani de zile n-a văzut fata. Anul trecut, ne-am pomenit cu ea, în noiembrie. A băgat divorţ şi, anul ăsta, în februarie, am terminat”.

Omul povesteşte aproape mecanic. Nu are inflexiuni, nu mai are sentimente. E doar abătut din pricina copilului. „Acuma, trebuie să-i dau şi ei fata în vacanţa de vară, o lună, două week end-uri pe lună, şi o săptămână în vacanţa de iarnă. Pensie alimentară nu-mi dă – a trimis doar două milioane, acum două luni. Am sunat-o la telefon şi i-am dat să vorbească cu fata; dar de vorbit n-a prea vorbit. Pur şi simplu n-o interesează!” povesteşte Cristian Butnaru.

Aflu că femeia mai are alţi doi copii, lăsaţi în grija mamei, la Goruni, un sat vecin.

„Acuma, l-a adus pe italian în ţară, şi-au cumpărat casă la Vlădeni, au botezat copilul unor prieteni, trăiesc bine-mersi, dar la fată n-a venit măcar o dată, să vadă ce mai face”, spune omul, tot fără supărare; doar ca o constatare străină de viaţa lui.

Aproape de noi, Denisa se plimbă cu bicicletă veche. O întreb dacă nu-i este dor de mami. „Mama m-a lăsat singură”, spune copilul, „constatând”, şi el, situaţia ca pe un dat. „Tata şi bunica m-au dus la şcoală. Mama nu mi-a spus nici măcar la mulţi ani de ziua mea...”.

Un caz întors pe dos

La plecare, după ce am condus-o la primărie pe Greta Însurăţelu şi am apucat-o în jos, spre Huşi, îmi atrage atenţia o doamnă brunetă, îmbrăcată într-un sacou roşu. Are mâna bandajată şi merge periculos, pe marginea drumului. Opresc şi o întreb dacă are vreo problemă. O clipă mă priveşte nedumerită, apoi zâmbeşte. „Nu, nicio problemă!”. Profit de ocazie şi mă interesez dacă ştie că Tomeştiul, localitatea în care trăieşte, e prima pe judeţ – poate în ţară – la divorţuri. „Nu ştiu, dar e normal”, îmi spune privindu-mă trist. „De ce?!”, întreb iar, curios. „Pentru că femeia e prima care a muşcat din mărul păcatului. E cazul meu!”, spune sec. „Aţi fost în Italia?”. „Am fost!”. „Şi când v-aţi întors, aţi intentat divorţ? Aţi găsit, acolo, pe altcineva?”. Mă priveşte la fel de fix dar şi cu o undă vagă de dispreţ. „El a găsit, soţul meu! Când m-am întors, după trei luni, am constatat că o altă femeie îl acaparase definitiv. Înţelegeţi?!”. „Femeia care a muşcat din măr?!”. „Aceea!”. „Şi, aţi divorţat?!”. „Nici eu, nici ea...”.

Apoi, se întoarce şi pleacă mai departe.

Sursa: Gândul

domenica 13 luglio 2014

Trovato a Torri un colombo romeno

OGGI IN ARCUGNANO
11.07.2014

Ferito dall'attacco di un falco ora è stato curato da un esperto

Il colombo trovato nei giorni scorsi a Torri di Arcugnano. FOTO NICOLI

Chissà quanti chilometri ha percorso in volo prima di atterrare ferito il colombo viaggiatore ritrovato nei giorni scorsi nei pressi di un locale a Torri di Arcugnano, con una sorta di anellino di riconoscimento che indicava la Romania. Probabilmente migliaia.
A Torri è stato raccolto ed ora c'è chi si sta occupando di lui, per far sì che possa ritornare a casa, ovunque essa sia. Sono stati Franca e Giorgio del bar Queen di Torri, in via Cenge, a scoprire il volatile sofferente sotto la tettoia riservata alle auto. E dopo qualche tentativo, sono riusciti a prenderlo. Volava a fatica, si spostava di qualche metro ma senza avere la forza di alzarsi in volo.
Lo hanno rifocillato, con pane e acqua, e gli hanno creato un riparo in magazzino, nei locali del bar. «Ci siamo resi conto che a una zampetta aveva due anellini, uno rosso e uno blu – racconta Franca – Il primo riportava una sorta di numero identificativo, l'altro la scritta Romania. Ho pensato subito ad un colombo da gara. Ci sono paesi in cui è una forma di competizione diffusa, come Belgio e Germania. (...)

Fonte: Il Giornale di Vicenza