La comunità romena in Italia

La comunità romena si incontra e si racconta attraverso storie quotidiane, punti di vista, fatti di cronaca, appuntamenti e novità, per non dimenticare le radici e per vivere meglio la distanza da casa.
Informazioni utili per i romeni che vivono in Italia, per conoscere le opportunità che la realtà circostante offre e divenire cittadini attivi.

Bun găsit pe site! Benvenuto!

Comentează articolele publicate!

sabato 23 settembre 2017

“Galleria delle Nazioni”: le comunità rumene raccontano il loro paese d’origine attraverso l’arte e l’artigianato 23 e 24 settembre 2017

Eventi / Manifestazioni

“Galleria delle Nazioni”: le comunità rumene raccontano il loro paese d’origine attraverso l’arte e l’artigianato

DOVE
Galleria Spazio Giovani Via Venezia, 41
QUANDO
Dal 23/09/2017 al 24/09/2017 OGGI E DOMANI dalle 16.30

22 settembre 2017

Sabato 23 e domenica 24 settembre, nella galleria Spazio Giovani, in via Venezia 41, le comunità rumene residenti in Puglia presentano “Galleria delle Nazioni”, la manifestazione promossa dall’associazione TraciaLand Italia per raccontare il loro paese d’origine attraverso l’arte e l’artigianato.

L’inaugurazione dell’evento si terrà sabato 23 settembre alle ore 16.30, con l’accoglienza delle 15 comunità partecipanti che saluteranno gli ospiti con un aperitivo tipico rumeno a base di pane e sale.

A partire dalle ore 17 la Muraglia si animerà con un colorato e vivace flash mob a tema “Le mamme del Mondo”, nel corso del quale sfileranno costumi tradizionali e artisti di strada. A seguire, un momento dedicato alla poesia con Franco Minervini e al ballo con il gruppo Ashkara. In contemporanea i bambini realizzeranno un quadro a più mani sotto la guida di Flavia Tatone. La serata si concluderà con la presentazione del libro “Viaggi Bianchi”, di Jean Paul Stanisci.

Domenica 24 settembre la galleria sarà aperta al pubblico a partire dalle ore 10.30. Alle ore 16, sarà presentata la Storia del turbante e, a seguire, il gruppo Raduga si esibirà in balli tradizionali russi.

L’iniziativa gode del patrocinio gratuito dell’assessorato alle Culture e del Municipio I.

Fonte: BariToday

mercoledì 20 settembre 2017

Reuniunea anuală a profesorilor din cadrul proiectului de Limbă, Cultură și Civilizație Română

 La 14 septembrie, sub patronajul Ambasadei, a avut loc, la sediul Accademia di Romania a Roma, reuniunea anuală a profesorilor de limba română din Italia, colaboratori ai Institutului Limbii Române (ILR) în cadrul proiectului de predare a cursului de Limbă, Cultură și Civilizație Română (LCCR) în unitățile de învățământ din Peninsulă. La întâlnire au participat directorul ILR, Corina Cherteș, consilierul ILR și responsabil al proiectului în Italia, Eugenia Caraiman, profesori de limba română din cele 16 regiuni italiene incluse în proiect, precum și reprezentanții misiunii diplomatice a României la Roma.

Reuniunea a oferit prilejul unui bilanț al activității anului școlar 2016-2017, precum și a propunerilor de activități și evenimente pentru anul școlar care urmează să înceapă. Au fost de asemenea prezentate trei noi cadre didactice participante la proiect, admise în urma concursului organizat de ILR în luna septembrie, acesta fiind și un semn al dezvoltării unui format prin care limba și cultura română prinde rădăcini tot mai puternice în sistemul de învățământ din Italia.

Le dorim profesorilor și elevilor români din Italia mult succes în noul an școlar, în care Ambasada va fi, ca și în anii anteriori, alături de ei. Cursul de Limbă, Cultură și Civilizație Românească este unul din proiectele prin care statul român urmărește păstrarea identității lingvistice și culturale a elevilor originari din România, precum și dinamizarea dialogului și a proiectelor de interes european între instituțiile de învățământ din România și Italia.

Fonte:Ambasada Romaniei in Republica Italiana

Violeta Bîrlă, regizor la Roma: ”Ajutați tinerii, enorm de mulţi hotărăsc să emigreze şi renunţă la visele lor”


Violeta Bîrlă, 34 de ani, în prezent trăiește la Roma, a scris o carte despre viața ei, e actriță și are deja o carieră de regizor. Talentul ei a fost apreciat și au început să apară și premiile. A fost premiată atât în străinătate, cât și în țară. În prezent are în proiect realizarea unui film despre românii din străinătate, în a cărui casting figurează marea actriță română Maia Morgenstern.

Violeta a ajuns la Roma în urmă cu 14 ani, s-a înscris la cursurile de actorie de la Accademia del Cinema, pe care a absolvit-o într-o grupă de 22 de studenți aleși din 1600 de candidați. A mai făcut cursuri de actorie la “Clesis Arte – La scuola din Carlo Merlo” și “Accademia della Comunicazione e dello Spettacolo di Stefano Jurgens”. A interpretat roluri principale în piese de Moliere, Shakespeare iar în ultimii ani a lucrat la mai multe proiecte de regie.

În urmă cu doi ani a terminat cel de-al treilea film, intitulat “La Perla “. Este un film care tratează o temă socială, povestea unei familii numeroase, în care cinci copii sunt lăsaţi în voia sorţii, având doar o mamă care nu are grija lor. ”Povestea nu este o ficţiune, scenariul, din păcate, este inspirat dintr-un caz real. Spectatorii vor vedea un film emoţionant, un film pe care eu l-am dedicat tuturor copiilor mai puţin norocoşi. ” ne-a declarat Violetă Bîrlă.

În anul 2013 a fost premiată și în România, de către regizorul Cornel Diaconu, președintele asociației “ProFamilia”, la Festivalul internațional al Filmului Ecologist care a avut loc la Băile Felix, unde a ajuns cu sprijinul Asociației Românilor din Italia. “Mă așteptam la toate dar mai puțin că voi fi premiată și în România. Un alt vis care mi s-a îndeplinit.”

”Ce ar schimba în România, Violeta Bîrlă, și în ce condiții s-ar întoarce”, am întrebat-o pe talentata româncă.

”Foarte des m-am gândit la ceea ce mi-aş dori să se schimbe în România cA eu să fiu motivată să revin acasă. Mi-aş dori foarte mult cA Statul Român să creadă mai mult în generaţia de astăzi. Avem tineri plini de talent, tineri artişti care merită să fie încurajaţi, dar din păcate văd că asta încă nu se întâmplă. De aceea, din păcate, enorm de mulţi hotărăsc să emigreze şi tot în acelaşi timp renunţă la visele lor. De curând am fost contactată de o tânăra de doar 26 de ani, care visa foarte mult să între în lumea cinematografiei dar, nefiind încurajată de nimeni a renunţat la visul ei şi astăzi lucrează în Italia, într-un bar. Ce pot spune altceva decât că o respect pentru ceea ce face dar, în acelaşi timp, simt acelaşi sentiment pe care l-am trăit şi eu în România în urmă cu 14 ani. Pentru mine personal tinerii sunt viitorul nostru, ei au nevoie de noi şi în primul rând de o politică care să-i sprijine, să-i motiveze, să-i valorize, doar aşa putem să îmbogăţim ţara noastră fără să pierdem în fiecare zi oameni valoroşi de care se pot bucură străiniI sau, mai trist, nimeni…pentru că ajung să muncească din greu în agricultură, pe şantiere sau uneori pică pe panta infracţionalităţii…”, a răspuns ea.

Sursa:Diaspora Azi

Asociația Românilor din Italia: «Delegații la Congres aleși NUMAI PRIN VOT, simultan cu Referendumul din toamnă»

Comunicat de presa

Roma, 20 septembrie 2017 - Asociația Românilor din Italia solicită Parlamentului României și Guvernului să adopte singura metodă valabilă pentru desemnarea delegaților la Congresul Diasporei: VOTUL DEMOCRATIC, organizat în același timp și în aceleași locații cu scrutinul pentru Referendumul anunțat din toamnă.

"Considerăm că metodologia propusă pentru organizarea în acest an a Congresului Românilor de Pretutindeni introduce criterii subiective de desemnare a delegaților. Au fost eliminate semnăturile de susținere din comunitate, introducându-se recomandări și autoevaluări pentru care va acorda puncte o comisie formată din reprezentanți ai tuturor partidelor parlamentare. Această comisie va fi un focar de ceartă infinită, iar delegații la Congres vor fi aleși după criterii politice și după bunul plac al unor partide. ARI protestează contra acestei metodologii dezastruoase, aprobată în Comisia pentru românii din afara granițelor de la Camera Deputaților și cere Comisiei românilor de pretutindeni din Senat SĂ NU VOTEZE această metodologie.

ARI solicită aplicarea singurei metode necontroversate de desemnare a reprezentanților diasporei în Congres, și anume VOTUL DEMOCRATIC. Având în vedere că în această toamnă va fi organizat un Referendum, pe tema familiei, este oportun ca în aceeași zi și în aceleași secții de vot din străinătate să fie organizat și un scrutin pentru Congresul Românilor de Pretutindeni.

Eugen Terteleac, preşedintele Asociaţiei Românilor din Italia (ARI), a fost delegat în primul Congres al Românilor de Pretutindeni, convocat în 2016. ”Am fost delegat la prima ediție a Congresului. Nefiind un for ales, nu a avut legitimitatea necesară. În Diaspora trăiește un sfert din populația României, care merită să-și aleagă reprezentanții. Milioane de români sunt reprezentați numai de 6 parlamentari, cu totul insuficient. Congresul Românilor de Pretutindeni poate suplini această lipsă. Dar Congresul trebuie să fie ales prin vot democratic, pentru a avea legitimitate. În schimb constat că partidele reprezentate în Parlament SE TEM de un Congres legitim, care să le facă concurență și au adoptat metoda numirii, pe criterii subiective, pentru a controla componența acestui for.
Participanţii la Congres trebuie aleşi NUMAI PRIN VOT. Un Congres nevotat și deci nerecunoscut de românii din diaspora este inutil.

Norma de reprezentare să fie un Congresman la fiecare 100.000 de rezidenți români. La alegerile pentru Congres îşi pot depune candidaturile români rezidenţi în diaspora care prezintă cel puţin 500 de semnături de susţinere din comunitate. Norma de reprezentare să fie de 1 congresman la 100.000 de români rezidenţi.
Trebuie schimbat modul de delegare la Congres, nu prin semnături, nu prin recomandări, ci prin alegeri.
Nu vă temeți de Congresul legitim al Românilor de Pretutindeni!”, a declarat președintele ARI.

„Persecuţie şi rezistenţă. Vasile Cesereanu, un preot greco-catolic în dosarele de urmărire de către Securitate”. Conferinţe de Ruxandra Cesereanu şi Domiţian Cesereanu

Comunicat de presă

Joi, 21 septembrie 2017, începând cu orele 18.00, în Sala Marian Papahagi a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia (Palazzo Correr, Campo Santa Fosca, Cannaregio 2214, 30121 Venezia), prof. Ruxandra Cesereanu şi criticul şi istoricul literar Domiţian Cesereanu vor vorbi în cadrul unei duble conferinţe despre persecuţiile la care a fost supus preotul greco-catolic Vasile Cesereanu în perioada comunistă, cu ocazia publicării noului volum: „Persecuţie şi rezistenţă. Vasile Cesereanu un preot greco-catolic în Dosarele de urmărire de către Securitate” (Ed. Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2016).

Ruxandra Cesereanu (n. 1963) este poetă, scriitoare, eseistă, jurnalistă, critic şi istoric literar şi cinematografic. Este fiica lui Domiţian Cesereanu, critic si istoric literar şi nepoata preotului greco-catolic Vasile Cesereanu. În prezent este profesoară universitară de Literatură Comparată la Universitatea “Babeş–Bolyai” din Cluj-Napoca. Face parte din echipa «Phantasma» – Centrul de Cercetare a Imaginarului, în cadrul căruia susţine ateliere de scenariu de film si de scriere creativă de poezie şi proză. A scris numeroase volume de poezie, proză şi numeroase articole şi studii rezultate în urma cercetărilor universului concentraţionar din România. A îngrijit volumul „Persecuţie şi rezistenţă. Vasile Cesereanu un preot greco-catolic în dosarele de urmărire de către Securitate” şi semnează atât cuvântul înainte al acestuia, cât şi nota asupra ediţiei.

DomiţianCesereanu (n. 1935) este critic, istoric literar şi poet. Este fiul preotului Vasile Cesereanu. În anul 1958 a absovit Facultatea de Filologie, secţia română-franceză, la Universitatea din Bucureşti. Din 1959, a fost redactor şi redactor şef al revistei „Tribuna”. După debutul din 1958 a publicat mai multe volume de critică, istorie literară şi poezie, printre care: „Arghezi şi folclorul”, eseu, 1962; „Permanenţe ale criticii”, 1968; „Ipostaze. Portrete critice”, 1972; „Celălalt”, versuri, 1982. A contribuit, de asemenea, la volumele colective: „Folclor din Ţara Zarandului”, studiu etnografic, coord. Ioan Şerb, 1962; „Omagiu Brâncuşi 100”, 1976; „Almanahul Tribuna”, 1976–1983; „Pagini transilvane”, 1993; „Poeţi clujeni contemporani”, 1997. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj-Napoca.

Preotul greco-catolicVasile Cesereanu (1899–1984) este subiectul principal al volumului ce prilejuieşte cele două conferinţe, volum care conţine dosarele sale de urmărire de către Securitate. A absolvit Academia de Teologie de la Gherla în 1925, iar în 1926 a fost hirotonit preot de către viitorul cardinal Iuliu Hossu. În 1937 a mers în pelerinaj la Roma. A fost preot greco-catolic în parohia Copru vreme de 21 de ani, până în 1947, când s-a pensionat pe motiv de boală. După desființarea de către regimul comunist a Bisericii Greco-Catolice, în 1948, s-a implicat personal într-o pledoarie tenace pentru repunerea în drepturi a acestui cult, desfăşurând activităţi clandestine. Vasile Cesereanu a suferit șase condamnări, fiind încarcerat în închisorile Gherla, Cluj, Aiud, Jilava, cu intermitențe, din 1952 până în 1964. În total, perioada sa de închisoare însumează aproape șase ani. În vara lui 1978 a plecat la Roma unde s-a stabilit definitiv și unde a slujit, ca monah bazilitan, la o mănăstire de maici.

Intrarea este liberă.

Vă rugăm confirmaţi prezenţa:istiorga@tin.itsau tel. 041/5242309

Organizator:Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia

Tel. +39 0415242309
E-mail: istiorga@tin.it

domenica 17 settembre 2017

Concerto dedicato alla giornata delle lingue europee - La musica e il suo linguaggio

Accademia di Romania in Roma

La musica e il suo linguaggio
Concerto dedicato alla giornata delle lingue europee e al consolidamento dell’amicizia tra Italia e Romania in ambito musicale

Con la partecipazione di: Asociazione Culturale “Musica e Canto” Carrara – Italia,
Carmen Vasile e Toni Suler – Romania, Yohanna Grace – Francia, Michelangelo Ferri - Italia
Sala Concerti dell’Accademia di Romania in Roma
Sabato, 23 settembre 2017, ore 18.00

In occasione della giornata delle lingue europee, l’Accademia di Romania presenta a Roma il concerto La musica e il suo linguaggio, un progetto dell’Associazione culturale «Musica e canto» e della Casa di Cultura dei Sindacati di Oradea. L’iniziativa gode del sostegno dell’Istituto Culturale Romeno e dell’Ambasciata Romena in Italia. Gli organizzatori si propongono di celebrare con la musica e il suo linguaggio universale questa festa europea. I brani scelti sono in più lingue europee: italiano, romeno, inglese, francese, tedesco. Il programma include componimenti di: C. Porumbescu, G. Enescu, C. Gounod, R. Wagner, M.P. Musorgskij P. Mascagni, G. Faure, G. Donizetti, J. Offenbach, E. de Curtis, E. Morricone, S. Mucedola e Y. Grace. La giornata delle lingue europee, istituita nel 2001, celebra la diversità linguistica, il multilinguismo, l’apprendimento delle lingue straniere a qualsiasi età. La festa si prefigge di attirare l’attenzione del pubblico sull’importanza della conoscenza delle lingue straniere e sensibilizzarlo riguardo l’esistenza e il valore di tutte le lingue parlate in Europa. In Europa si parlano 24 lingue ufficiali, a cui si aggiungono oltre 60 comunità autoctone che parlano lingue regionali o minoritarie.

L’Associazione culturale «Musica e canto» ha sede a Carrara, dove opera nel campo della cultura musicale. Si propone di stimolare la formazione dei giovani nell’arte della musica, quella di ensamble musicali e di diffondere la musica a fini culturali, ricreativi e terapeutici. L’associazione ha riunito attorno a sé un gruppo musicale (piano, violini, violoncello, chitarra classica e altro sassofono, soprano, arpa, trombette e solisti vocali). Complessivamente sono 15 elementi, principalmente giovani uomini e ragazzi provenienti da vari conservatori dell’Italia, diretti dalla coordinatrice Hoka Anna Maria Leonardi. Il gruppo ha partecipato a alcune turnée in Italia, Ungheria e Romania. Nel 2017 il gruppo si esibirà anche a Parigi, e nel 2018 in Germania, Repubblica Ceca e Confederazione Svizzera.

Musicista, cantautrice che impressiona per la sensibilità della voce, Yohanna Grace è un’artista molto originale, che ama giocare con i suoni e la voce, alla ricerca di un’armonia che risveglia e trasmette emozioni elevate. Agli antipodi delle logiche specifiche dell’entertainment, l’artista vi invita a vivere un’esperienza musicale poco comune, in cui lo spettatore è provocato a diventare co-creatore, liberando i freni della propria immaginazione. Nel album Grace (“Grazia”), Yohanna Grace affronta le varie facce della femminilità, dalla “Saggezza della Terra” all’Infinità del cielo, passando per la condizione femminile contemporanea. Ha sostenuto vari concerti in Francia, Italia, Romania, Stati Uniti e in Canada. Per scoprirla nel proprio universo, si rinvia alla sua pagina internet www.yohannagrace.com e al conto Facebook: Yohanna Grace.

Carmen Vasile è cantante, regista e professoressa; Si è laureata presso il conservatorio "Gh. Dima " Cluj-Napoca nel 1995, dove si è anche specializzata l’anno seguente con il Prof. Dr. Eduard Terényi. Ha insegnato corsi di opera, movimento e teatro all’Università di Oradea, dal 1995. Interpreta in particolare musica contemporanea, come il monodramma, genere creato da Eduard Terényi con i Nomad Songs, Hortus deliciarum, Amor Sanctus, Fiori giapponesi, Kalevala, Noul Adam, La Divina Commedia, Les fêtes d'Ulysse. Il piccolo principe, Mahabharata, Mephisto Faust. È anche regista ed ha anche interpretato vari ruoli musicali, tra cui Dido e Aeneas di Purcell, Die Kluge de Orff, L'infedelita delusa de Haydn, Le nozze di Figaro, Don Giovanni de Mozart, L'Orfeo di Monteverdi, La voix humaine di Poulenc.

Michelangelo Ferri è il vincitore del Concorso Nazionale di Canto di Parma e Fonte dei Marmi.

l coraggio di Giorgia, liceale modello Vive senza genitori ma nessuno lo sa

 Iscritta al liceo linguistico Lucrezio Caro si è fatta notare durante uno stage di alternanza scuola-lavoro alla Luiss. Colleziona sette e otto, parla 5 lingue, anche se vive sola col fratello: la mamma è tornata in Romania per lavoro, il papà è morto tre anni fa .
Allegra, solare, energica, attiva, studiosa e volenterosa. Giorgia Enache, studentessa diciassettenne di Roma, appare subito così: bella fuori e bella dentro. Quando è arrivata alla Luiss per una settimana di alternanza scuola-lavoro, spedita dal prestigioso liceo linguistico Lucrezio Caro, hanno pensato subito tutti che fosse una delle tante ragazze fortunate, solide e di buona famiglia, a cui la vita sorrideva, e che avrebbe avuto grandi chance per il futuro. Giorgia in effetti un futuro brillante se lo immagina.

 «Voglio fare l’avvocato, ho una vera passione per la legge», racconta e sicuramente riuscirà a raggiungere ottimi risultati. Ma il suo passato e il suo presente, nascosto energicamente a tutti, l’hanno messa a dura prova. «Io vivo con mio fratello, che ha 25 anni e lavora tutto il giorno — si è confidata un giorno mentre scriveva una newsletter per l’ufficio stampa della Luiss —. Preparo da mangiare per entrambi, rassetto casa, bado a tutto io. Mamma è in Romania, per lavoro, e papà è morto tre anni fa».
Le giornate tutte uguali Lo dice con tono lieve, eppure deciso, come se quelle parole non ammettessero retorica, zittendo immediatamente chiunque possa anche solo lontanamente pensare di compatirla. Giorgia è figlia di due romeni, che in Italia hanno trovato lavoro e un’opportunità per tirare su i tre figli: la sorella più grande di Giorgia, che ha 28 anni, è sposata, il fratello che vive con lei lavora, e lei studia, inanellando tutti sette e otto, in attesa di frequentare il quarto anno e poi puntando alla facoltà di Giurisprudenza.

 «Parlo italiano, romeno, francese, inglese e spagnolo — spiega —. E mi piace studiare, penso che papà sarebbe orgoglioso di me». Il papà, che lavorava nel settore edile, è stato ucciso da un tumore allo stomaco, e da allora «la mia famiglia è andata in frantumi», ammette Giorgia senza una sola incrinatura nella voce. Per lei dopo quel giorno la vita è cambiata moltissimo: la mamma costretta a tornare in Romania per guadagnare di più e mantenere tutti, il viaggio tutti i giorni da Capena al centro di Roma per frequentare la scuola, la vita quotidiana solitaria fatta di pasti frugali, libri, pulizie per mantenere almeno in apparenza un ordine in quella casa vuota ma di cui riescono ancora a pagare l’affitto senza saltare un mese.

Tanti giorni uguali, uno dopo l’altro, senza confidarsi con nessuno, senza uno sfogo, senza una piega, un cedimento: «Sono molto riservata — spiega —. È stato abbastanza difficile cavarsela, mi sono sentita fragile. Ma bisognava andare avanti, cosa potevo fare?». E senza ripensamenti: «No, in Romania non ci andrei, per me è un luogo di vacanze, non la mia patria. E lo stage mi ha dato un po’ di sicurezza: ho aiutato l’organizzazione di un evento sulla moda, scritto articoli, ho conosciuto Calenda... La mia vita è qui, voglio confrontarmi con questo mondo. So che mamma e papà saranno felici e orgogliosi di me. E forse anche i miei compagni di scuola: non hanno mai saputo niente della mia storia, adesso forse capiranno». (Valentina Sartarpia)

Fonte:Corriere della Sera

giovedì 14 settembre 2017

Norman Manea, scrittore dell'esilio

13 settembre 2017

Ebreo, scettico, spesso in tensione con l’establishment politico: il grande autore romeno è in tour in Italia con il libro/intervista Corriere dell’Est.

ANTONIO BUOZZI

Nel panorama frastagliato della diaspora ebraica e dei suoi rapporti tragici con il potere, la figura di Norman Manea, scrittore romeno in volontario esilio negli Stati Uniti dal 1988, ha una sua peculiarità: quella di aver attraversato, sopravvivendo ma portandone profonde cicatrici, i due grandi totalitarismi del Novecento, quello nazista e quella comunista. E la sua opera, una quindicina di romanzi, oltre a saggi storici e letterari, porta il segno di un ebraismo rovesciato, un’appartenenza quasi imposta dai suoi detrattori antisemiti piuttosto che vissuta in profondità, come propria identità etnica o religiosa.
Manea è uno scettico, nella linea di Ciorano Ionesco, un rappresentante di quello straniamento esistenziale maturato nei pogrom e nell’esilio. Fascismo, comunismo, esilio sono in filigrana i temi e le ossessioni di tutta la sua opera, fino al libro-intervistaCorriere dell’Est, curato da Edward Kanterian, filosofo e autore di studi importanti sul totalitarismo, ora pubblicata in Italia dal Saggiatore nella traduzione diAnita Bernacchia.

DALLA ROMANIA A NEW YORK. Nato nel 1936 in una famiglia ebrea a Burdujeni, borgo satellite di Suceava, nel nord-est della Romania, in un territorio fino al 1917 di confine con la Bucovina dell’impero austro-ungarico, Manea conobbe a cinque anni, insieme alla famiglia, la deportazione, decisa dal regime fascista del generaleAntonescu, in un campo di concentramento nella vicina Transnistria.
Rientrato in Romania, vive il drammatico cambio di regime che porta nel 1947 alla costituzione della Repubblica Popolare di Romania.
Ingegnere idrotecnico, solo nel 1974 si dedica interamente alla scrittura pubblicando dieci volumi fino all’abbandono della patria nel 1986 e due anni dopo all’arrivo al Nuovo Mondo o alParadiso, come definisce ironicamente gli Stati Uniti. Si stabilisce nello stato di New York dove ottiene la cattedra di Studi e letteratura Europea al Bard College.

SCRITTORE DELL'ESILIO. Poco conosciuto in Italia, dove una limitata notorietà si deve allo studioso torinese Marco Cugno, oggi scomparso, che ha tradotto tutte le sue opere più importanti, Manea è unanimamente considerato uno dei maggiori scrittori romeni del secondo Novecento, anche se assegnato, suo malgrado, alla categoria degli “scrittori dell’esilio”, su cui sono fiorite polemiche e incomprensioni negli anni Novanta, come ricorda Roberto Merlo, professore di letteratura romena all’Università di Torino e allievo di Cugno, in una disputa sterile tra gli scrittori emigrati dalla Romania e quelli rimasti in patria.

MANEA E IL POTERE. In tensione permanente anche con l’establishment politico, prima della caduta del regime e nel decennio successivo, Manea non è mai stato un dissidente alla Solženicyn, ma certamente uno spirito critico, capace di censurare pubblicamente un monumento della cultura novecentesca romena comeMircea Eliade per contiguità al fascismo della Guardia di ferro, il movimento ultranazionalista di Corneliu Codreanusviluppatosi in Romania nel periodo interbellico. «Né comunista, né dissidente… non è questa forse arroganza?» scrive autoironicamente nel suo libro più conosciuto, Il ritorno dell’huligano, una sorta di autobiografia letteraria pubblicata nel 2003 che è anche la parabola infelice del suo destino di ebreo.
In realtà, anche l’esilio è stato per Maneaun azzardo infelice, consapevole di dover rinunciare, almeno in parte, al bene più prezioso per uno scrittore, la lingua natia. Di se stesso scrive in terza persona, nell’opera citata: «sarebbe rimasto un marmocchio che doveva imparare, nella vecchiaia, l’alfabeto dei sordomuti, senilmente costretto a balbettamenti infantili, pieni di gratitudine».

LA TOURNÉE ITALIANA. Grazie all’attività di promozione dell’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia,Manea si intratterrà in questi giorni con il pubblico italiano in un tour di presentazione di Corriere dell’Est , di cui Lettera43.it è mediapartner, che toccherà alcune città italiane: oggi a Venezia e domani a Padova in dialogo con Claudio Magris, poi a Torino il 17 settembre con Andrea Bajani, per chiudere a Milano il 19 settembre.

Fonte: Lettera 43

mercoledì 13 settembre 2017

„Materii fluide” – expoziție de sculptură de Nikolaus Otto-Kruch la Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția

Comunicat de presa

Luni, 18 septembrie 2017, începând cu orele 18.00, în Mica Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia va avea loc vernisajul expoziției de sculptură semnată de Nikolaus Otto–Kruch intitulată „Materii Fluide”. Cu ocazia vernisajului va fi dezvelită și o nouă efigie din bronz dedicată fondatorului instituției române de la Veneția, Nicolae Iorga, donată de artist.

„Veneția reprezintă pentru Nikolaus Otto–Kruch un important punct de reper în activitatea sa, nu doar în ceea ce privește relația artistică cu orașul lagunar, dar și un loc aparte care invită la reîntoarcere, la profunzime, la regăsirea propriului eu, care insuflă frumusețe (de orice tip) privitorului.

Expoziția ilustrului artist la Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția se prefigurează a fi una de mare impact, căci, în cei peste 30 de ani de activitate, desăvârșirea formelor – sculptate într-un contrast al normalului – a devenit o certitudine, în vreme ce sensibilitatea artistului a rămas mereu o constantă.

În lucrările maestrului Otto–Kruch, materialitatea, greutatea și duritatea bronzului fuzionează până la atingerea unei forme pseudo-lichide, generată de retopirea materialului deja topit o dată. Este vorba despre o contopire a formei cu spațiul pentru a modela ‘obiecte’ pentru eternitate, câteodată sensibile și fine, alte ori grotești și brute, reprezentări zoomorfe sau ale frumuseții umane, dar toate subliniind mișcarea, sentimentul, contemplarea, imortalitatea”. (Cristian A. Damian)

Nikolaus–Otto Kruch s-a născut la 21 decembrie 1954 în Cluj-Napoca, România. Absolvent al Academiei de Arte Plastice “Ion Andreescu” din Cluj-Napoca (1978), secția sculptură, a avut profesori pe Maria Magdalena Nemeș la artă decorativă și a studiat sculptura cu Egon Marc Löwit și Mircea Spătaru.

Monetăria Statului Român a emis prima emisiune de medalii cu portretul lui Nicolae Iorga pe avers și Palazzo Correr–Veredin pe revers, comandate de Ministerul Afacerilor Externe al României, concepute și modelate de artist. Va modela medaliile comemorative și omagiale pentru biserica ortodoxă din Viena, precum și numeroase medalii cu chipuri ale marilor personalități din istoria României. Execută bustul poetului Octavian Goga în Marghita-Bihor, reliefuri comemorative cu portretele lui Ady Endre și Aurel Lazăr în Oradea, a Dr. M. Pop la Marghita și a lui Gheorghe I. Brătianu la Cluj-Napoca. În 1996 se repatriază împreună cu familia în Germania, unde va locui în orașul Brandenburg de pe Havel. Aici și-a continuat activitatea didactică și artistică.

Este membru al Uniunii artiștilor vizuali din Eislingen/Fils și Schwäbisch Gmünd. Expune cu regularitate în această perioadă și participă la târgurile internaționale de artă de la Innsbruck în 2002 și Schwäbisch Gmünd 2014. Expune în castelul din Gaildorf–Germania în anul 2010 peste 100 de lucrări reprezentând o amplă retrospectivă a creației sale în bronz.

Operele sale se află în colecții private, în muzee din România, Ungaria, Italia și Germania.

Lucrările de artă monumentală se regăsesc în Aleșd, este vorba despre Monumentul răscoalei din 1904. În anul 2006 a executat, cu ocazia campionatului mondial de fotbal din Germania, instalația în bronz GLOBAL FEET pentru Daimler Stadion din Stuttgart. Activitățile sale se desfășoară pe planurile design-ului ambiental, al sculpturii și graficii de șevalet și a celei publicitare. Consiliază și ajută la punerea în spațiu și în material definitiv a operelor realizate de artiști din spațiul european.

Expoziția va putea fi vizitată în Mica Galerie a IRCCU Veneția (Cannaregio 2212 – 30121 Veneția) până pe data de 12 octombrie 2017, de marți până duminică, în intervalul orar 15.00-19.00.

Intrarea este liberă.

Turneul Norman Manea în Italia Norman Manea şi Andrea Bajani la Torino 16 septembrie 2017/Tournée Norman Manea in Italia Norman Manea e Andrea Bajani a Torino 16 settembre 2017

Comunicat de presa

Turneul în Italia al scriitorului şi eseistului român din exil, Norman Manea, continuă la Torino, în data de 16 septembrie, ora 18.00, la Il Circolo dei Lettori (Via Giambattista Bogino, nr. 9) cu dialogul dintre Norman Manea şi scriitorul italian Andrea Bajani, la care vor participa Edward Kanterian, Senior Lecturer la Universitatea din Kent şi coautorul volumului Curierul de Est. Dialog cu Edward Kanterian şi traducătoarea Anita Bernacchia. Evenimentul este organizat de Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, editura Il Saggiatore şi Il Circolo dei Lettori din Torino, în colaborare cu Salonul Internaţional de Carte de la Torino, Librăria Luxemburg din Torino şi Universitatea din Torino. Dialogul va porni de la prezentarea cărţii “Curierul de Est”, recent tradusă în limba italiană de Anita Bernacchia, opera constând într-o serie de dialoguri între Norman Manea şi Edward Kanterian pe teme precum antisemitismul, Germania nazistă, Gulagul şi Holocaustul, condiţia intelectualului est-european după căderea regimurilor totalitare, atacul de la 11 septembrie, violenţele din Irak şi Afganistan, cultura pop din America, cultura umanistică confrontată cu dezvoltarea tehnologiilor, etc.

Intrarea este liberă in limita locurilor disponibile.
Pentru informații suplimentare: mailto:istiorga@tin.it@tin.it o
tel.: 041 5242309

Norman Manea este un scriitor român, născut în Bucovina, în 1936. A suferit atât de pe urma persecuţiei naziste şi a internării într-un lagăr de concentrare, cât şi de pe urma regimului comunist şi a dictaturii lui Nicolae Ceauşescu. A părăsit România în 1986 şi s-a stabilit în Statele Unite, la New York, unde predă şi astăzi literatură europeană la Bard College. Romanele sale sunt influenţate de evenimente din biografia sa marcată de regimurile totalitare, în special Despre clovni: dictatorul și artistul (1997) şi Întoarcerea huliganului (2003), cu care a câştigat Premiul Médicis în 2006.

Printre cărţile cele mai reprezentative amintim Plicul negru (1986), Fericirea obligatorie (2004), Variante la un autoportret (2008), Vizuina (2009), Curierul de Est (2010), Cuvinte din exil (2011). Pentru cărţile şi activitatea sa Norman Manea a primit numeroase premii, printre care: Premiul naţional român pentru literatură (România), McArthur Fellowship (SUA), Premio Nonino (Italia), Medicis Etranger (Franţa), Nelly Sachs (Germania),  Palau Fabre (Spania) etc. Este membru al Royal Society of  Literature din Marea Britanie şi al Acadamiei de Arte Frumoase din Berlin. A fost decorat de către guvernul francez cu titlul de Commandeur de l’Ordre des Arts et des Lettres.

Organizatori: Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia; Il Circolo dei Lettori di Torino, Il Saggiatore;

Patronaj: Ambasada României în Italia, Consulatul General al României de la Torino, Regione Piemonte, Città Metropolitana di Torino, Città di Torino;

Parteneri: Salone Internazionale del Libro di Torino, Libreria Luxemburg di Torino, Università degli Studi di Torino;

Parteneri Media: Radio Torino International, Radio România, Tazzina di Caffè, Agenda Diasporei, Emigrantul, Gazeta Românească, Ziarul Românesc, Români în Piemonte.

Responsabili de proiect: Aurora Firţa, Mihai Stan

Tel. +39 0415242309
E-mail: istiorga@tin.it
Institutul Roman de Cultura si Cercetare Umanistica de la Venetia

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Comunicato stampa

La tournée in Italia dello scrittore, saggista ed esule romeno Norman Manea continua a Torino, il 16 settembre, ore 18.00, al Circolo dei Lettori (Via Giambattista Bogino 9) con un dialogo tra Norman Manea e Andrea Bajani, durante il quale interverranno Edward Kanterian, Senior Lecturer all’Università di Kent e la traduttrice Anita Bernacchia. L’evento è organizzato dall’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia insieme a Il Saggiatore e a Il Circolo dei Lettori di Torino, con la collaborazione del Salone Internazionale del Libro di Torino e della Libreria Luxemburg di Torino. Il dialogo partirà dal libro Corriere dell’Est, pubblicato da Il Saggiatore e tradotto in italiano da Anita Bernacchia. Il libro consiste in una serie di dialoghi tra Norman Manea e  Edward Kanterian su temi come l’antisemitismo, la Germania nazista, i Gulag e l’Olocausto, la condizione dell’intellettuale est-europeo dopo la caduta dei regimi totalitari, l’11 settembre, le violenze in Irak e Afganistan, la cultura pop in America, la cultura umanistica confrontata con lo sviluppo delle tecnologie ecc.

Ingresso libero fino a esaurimento posti disponibili.
Per ulteriori informazioni: istiorga@tin.it o
tel.: 041 5242309.

Norman Manea è uno scrittore romeno nato in Bucovina nel 1936. Durante la sua vita ha subito prima la persecuzione nazista e l’internamento in un lager,  in seguito l’oppressione del regime comunista e la dittatura di Ceauşescu.  Ha lasciato la Romania nel 1986 e si è stabilito negli Stati Uniti, a New York, dove insegna, ancor oggi, letteratura europea presso Bard College.  I suoi romanzi risentono degli influssi della sua vicenda biografica segnata dai regimi totalitari,  soprattutto  «Clown.  Il dittatore e l’artista» (2004), «La quinta impossibilità.  Scrittura d’esilio» (2006), «Il ritorno dell’huligano» (2004, vincitore del Prix Médicis 2006). 

Tra i suoi libri più importanti ricordiamo  «Felicità obbligatoria» (2008), «La busta nera» (2009), «Il rifugio magico» (2011), «Al di là della montagna» (2012), «Conversazioni in esilio» (2012), «Varianti di un autoritratto» (2015), il «Corriere dell’Est» (2017), tutti pubblicati in Italia da Il Saggiatore. Per i suoi libri e per la sua attività Norman Manea ha ricevuto numerosi premi, tra i quali: in Romania il Premio nazionale romeno per la letteratura,  negli Stati Uniti la McArthur Fellowship, in Italia il Premio Nonino,  il premio francese Médicis Etranger, il Nelly Sachs in Germania e in Spagna il  Palau Fabre ecc. È membro dell’Accademia di Belle Arti di Berlino e della  Royal Society of  Literature di Gran Bretagna. È stato insignito dal governo francese della distinzione di  Commendatore dell’Ordre des Arts et des Lettres.

Organizzatori: Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia, Il Circolo dei Lettori di Torino, Il Saggiatore;

Patrocinio: Ambasciata di Romania in Italia, Consolato Generale di Romania a Torino, Regione Piemonte, Città Metropolitana di Torino, Città di Torino;

Partner: Salone Internazionale del Libro di Torino, Libreria Luxemburg di Torino, Università degli Studi di Torino;

Media Partner: Radio Torino International, Radio România, Tazzina di Caffè, Agenda Diasporei, Emigrantul, Gazeta Românească, Ziarul Românesc, Români în Piemonte.

Responsabili progetto: Aurora Firţa, Mihai Stan

Tel. +39 0415242309
E-mail: istiorga@tin.it
Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia

Mostra di pittura " La caduta" di Nadia Ioan

ACCADEMIA DI ROMANIA IN ROMA
http://www.accadromania.it/home.htm

INVITO

Mostra di pittura (13 – 30 settembre 2017)

La caduta

Nadia Ioan

Inaugurazione: Mercoledì, 13 settembre 2017, ore 18.30

presso l’Accademia di Romania in Roma

SALA ESPOSIZIONI

Viale delle Belle Arti 110

Ingresso libero

La mostra è visitabile su prenotazione: 06.320.15.94.

Piccolo rinfresco

Mercoledì 13 settembre 2017, alle ore 18.30, all’Accademia di Romania sarà inaugurata la mostra di pittura La caduta, esposizione personale dell’artista Nadia Ioan. La mostra gode del sostegno dell’Istituto Culturale Romeno.
La mostra crea un parallelo visivo tra “la caduta/il decadimento” del mondo contemporaneo (almeno a livello percettivo) e la caduta dell’Impero romano. Le tendenze politiche nazionaliste, le tensioni sociali, le migrazioni, i problemi economici del mondo contemporaneo hanno determinato l’artista a riflettere sul periodo della “caduta dell’Impero romano”. Per Nadia Ioan, caduta implica automaticamente anche decadimento, poiché sempre riferita anche alla spiritualità.
Sensibile al mondo che la circonda, l’artista crea tuttavia sempre con lo sguardo rivolto verso l’interno, cercando di riprodurre nella pittura quel che è “scritto nell’animo” (Platone). Lavora a queste opere da quattro anni, da quando il sentimento acuto della caduta del mondo l’ha fatta sentire l’urgenza di incarnarsi sulla tela. Negli ultimi anni, sin quando ha cominciato a fare i primi schizzi, Nadia Ioan è rimasta profondamente colpita dalla perdita dei valori, dal mutamento degli insegnamenti morali, dai rapporti tesi tra gli esseri umani, dal venir meno dell’idea di individuo a favore dell’idea di gruppo, dal fatto che l’amicizia e la collegialità hanno cambiato significato, trasformandosi in relazioni basate sull’interesse. Come individuo, non conti più nulla. L’individuo è emarginato, soprattutto se è un individuo di pregio. O forse è proprio questo il motivo! L’artista pensa che ciò accada perché l’asticella del valore è scesa molto in basso, percependo tutto come una caduta dai valori standard universali!
Il momento catturato su tela è un’istantanea della caduta, in un punto imprecisato tra cielo e terra. La caduta dei corpi può essere percepita anche come un fluttuare, uno stato che suggerisce quanto gli esseri umani siano alla deriva: non sanno dove stanno cadendo. L’oppressione sotto la quale vivono i personaggi deriva dal sentimento di incertezza. E il nero è lo spazio dell’incertezza, dell’ignoto.
Nadia Ioan non ha tralasciato il fatto che, nell’immaginario collettivo, il nudo in movimento/caduta ha un impatto forte. I nudi in caduta, realtà immaginate, sono più importanti della realtà naturale. Ecco perché tutto è esagerato ed eccentrico, a cominciare dalle proporzioni dei corpi, allungati o robusti, sinuosi o diritti, immateriali, in movimento, sonori, tattili, erotici. I nudi hanno una forza visiva straordinaria, che permette di imprimere veridicità all’effetto della caduta, manipolandoli su strutture compositive adeguate al movimento.

Nadia Ioan è artista visivo, dottore in belle arti dell’Università Nazionale d’Arte di Bucarest, specialista nella conservazione dei beni artistici, curatore. È membra dell’Unione degli Artisti Visivi della Romania. Espone regolarmente le proprie opere in mostre personali, a cominciare dal 1978, presentate in Romania e all’estero (tra cui Parigi, Venezia, Geldrop – Olanda, Barbizon – Francia, Viena e Colonia, in Germania); ha preso parte a numerose mostre annuali, in particolare a quelle presentate in patria o all’estero dall’Unione degli Artisti Visivi della Romania, ai principali saloni d’arte. Sono numerose le sue opere che fanno parte di importanti collezioni private.
All’Accademia di Romania, la mostra La Caduta resterà aperta fino al 30 settembre 2017.

Accademia di Romania in Roma