La comunità romena si incontra e si racconta attraverso storie quotidiane, punti di vista, fatti di cronaca, appuntamenti e novità, per non dimenticare le radici e per vivere meglio la distanza da casa.
Informazioni utili per i romeni che vivono in Italia, per conoscere le opportunità che la realtà circostante offre e divenire cittadini attivi.

Bun găsit pe site! Benvenuto!

Comentează articolele publicate!

domenica 15 aprile 2012

Cum a ajuns un român din Italia să fie managerul unui boutique-hotel de cinci stele pe un salariu de 2.000 €/lună?

Un tânăr de 27 de ani din Giurgiu care conduce un hotel de lux din Italia a ajuns să câştige 2.000 de euro net pe lună - de aproape şase ori mai mult decât salariul mediu pe economie în România - la numai doi ani de când a emigrat.
Cu studii medii şi un program de training pentru crupieri, Traian Buturugă a reuşit să-şi construiască o carieră de succes într-o ţară în care românii lucrează pe şantiere sau în agricultură şi într-o economie unde şomajul se apropie de pragul de 10%, dublu faţă de România.

În prezent, aproape 900.000 de români muncesc cu forme legale în Italia, însă puţini dintre aceştia au reuşit să-i convingă pe antreprenorii italieni să-i lase să le gestioneze afacerile.

"Nu mă gândeam niciodată că o să ajung aici. Sunt o excepţie pentru că italienii sunt foarte tradiţionalişti, ei ştiu că românii lucrează în construcţii sau agricultură şi că româncele sunt menajere, aşa că «grosul» românilor s-a angajat numai în aceste sectoare", spune tânărul, care a plecat definitiv în Italia în luna aprilie a anului 2010 şi care a ajuns să câştige acum cu o treime mai mult decât salariul mediu din Italia.

Cum şi-a început românul drumul pe statele de plată ale străinilor?

După ce a terminat liceul în 2004, Traian Buturugă a intrat în afaceri alături de tatăl său, dezvoltând un mic business de familie în retailul alimentar, însă simţea că în România bate pasul pe loc.

"Nu am putut niciodată să fiu disciplinat, aveam nevoie de mai multă «acţiune». Lucram cu tatăl meu de mult timp atunci când un prieten mi-a propus să plec pe un vas de croazieră." După numai două zile de la auzul acestei oportunităţi, Traian "înroşea" telefoanele cu o firmă de training din Bucureşti care pregătea românii interesaţi să muncească pe vasele de croazieră ale companiei italiene Costa Crociere.

"Am venit un pic cam târziu la pregătire, dar am recuperat pe parcurs. Le-am demonstrat că sunt capabil să fac calcule foarte rapid şi în regim de stres şi că mă pot descurca cu cărţile de joc."

Aşa a ajuns românul să urce în luna noiembrie a anului 2009 la bordul unuia dintre vasele de croazieră operate de italienii de la Costa Crociere ca şi crupier.

"A fost o experienţă fabuloasă, am lucrat şase luni pe vas. Norocul meu a fost că în regulamentul intern al vasului era impusă închiderea cazinoului atunci când ambarcaţiunea se afla în port, aşa că am avut timp să vizitez oraşele prin care treceam."

Deşi puţin dispus la respectarea regulamentelor, românul a realizat rapid că sub presiunea din cazinou s-a transformat într-un adevărat "soldat" la masa de joc.

"Ce învăţasem la training în România nu era suficient. Am luat-o practic de la capăt, însă am primit ajutor şi de la superioara mea directă. În cazinou nu este loc de nicio greşeală."

După şase luni, în luna aprilie a anului 2010, românul a ajuns la destinaţia finală în Singapore, port unde a stat zece zile pentru că vulcanul islandez Eyiafjallajokull a dat peste cap traficul aerian din întreaga lume la acel moment.

"Am văzut mai mult de 30 de porturi din Europa, Africa şi Asia, m-am întors acasă cu aproape 3.000 de euro pentru că o parte din bani am cheltuit-o la cumpăraturi în Singapore." Întors acasă pe ruta Singapore-Hong Kong-Roma-Bucureşti, Traian Buturugă a simţit că a greşit destinaţia finală cu o staţie, astfel că la puţin timp îşi cumpăra un alt bilet de avion pentru Italia, acolo unde mama şi sora lui lucrau deja de mai mulţi ani.

La câteva săptămâni după ce a ajuns în capitala Italiei românul a început să se adapteze şi, întâmplător, s-a împrietenit cu unul dintre vecinii mamei sale, un antreprenor italian care avea să îi devină şef peste numai câteva luni.
"M-a trimis la început să fac un internship la un hotel mai mare din oraş, unde am învăţat să folosesc soft-ul de rezervări şi celelalte sisteme informatice ale hotelului."

Gestionează un business de 1 milion de euro

Perioada de ucenicie l-a ajutat pe Buturugă să înţeleagă mecanismele ce stau în spatele unui business în industria ospitalitaţii, astfel că a prins curaj să îi semnaleze viitorului său angajator mai multe lucruri pe care el credea că le poate face mai bine în businessul italianului.

"Din discuţiile cu el i-am identificat imediat câteva lucruri pe care eu cred că nu le făcea tocmai bine la acel moment", îşi aminteşte el.

La puţin timp afaceristul italian i-a propus lui Traian Buturugă să îi conducă hotelul, variantă acceptată de român fără prea mult timp de gândire.

Acum el conduce hotelul de cinci stele Navona Gallery & Garden Suites, amplasat în apropierea pieţei Navona, unul dintre hotspot-urile turistice ale Romei.

"Lucrez aici din luna septembrie a anului 2010 şi am ajuns să câştig în jur de 2.000 de euro", spune el, care are pe mână o afacere cu rulaje de aproape 1 milion de euro anual.

Traian se urcă în fiecare dimineaţă pe scuterul său şi în 15 minute traversează capitala italiană pentru a ocupa biroul de la parterul hotelului. De aici românul confirmă rezervările făcute de turiştii din toată lumea pentru apartamentele de lux de 250 - 30Inserisci link0 euro pe noapte. Deşi pe fişa postului scrie "manager", Traian nu se fereşte să fie şi "concierge" atunci când oaspeţii îi cer să le recomande un restaurant tradiţional italian, să le facă rezervări pentru muzeele aglomerate ale Romei sau pentru o piesă de teatru.

Pe lângă gestionarea sistemelor de rezervări şi relaţionarea cu oaspeţii hotelului Traian Buturugă este implicat direct şi în extinderea hotelului cu alte trei apartamente.

Deşi italienii l-au acceptat ca pe unul de-al lor, românul spune că viitorul său este înapoi acasă, însă numai atunci când va reuşi să strângă suficienţi bani pentru a începe o afacere pe cont propriu. "Dacă nu reuşesc până la 30 de ani, înseamnă că totul a fost în zadar.ˇ
Gabriel Razi
8 apr 2012

Sursa: ZF Eveniment

3 commenti:

LUCIANA ha detto...

ASA DA......COMPLIMENTI!

Anonimo ha detto...

felicitari din tot sufletul

Anonimo ha detto...

Felicitari!si mult succes in viata.

Posta un commento