La comunità romena si incontra e si racconta attraverso storie quotidiane, punti di vista, fatti di cronaca, appuntamenti e novità, per non dimenticare le radici e per vivere meglio la distanza da casa.
Informazioni utili per i romeni che vivono in Italia, per conoscere le opportunità che la realtà circostante offre e divenire cittadini attivi.

Bun găsit pe site! Benvenuto!

Comentează articolele publicate!

mercoledì 5 novembre 2014

În 2014, au votat în străinătate cu 70% mai mulţi români decât în 2009. „Cu noi ce faceţi, dragi „oficiali de la Bucureşti”? Pe noi ne ştergeţi din statistici? Intrăm la pierderi?”

de Sorina Ionaşc, Raluca ION, Loredana VOICULESCU, Diana MARCU, Ramona LOZNIANU Publicat la: 03.11.2014 Ultima actualizare: 04.11.2014

Au stat la coadă ore în şir ca să voteze pentru viitorul ţării care nu le-a oferit mare lucru. Multora li s-au închis în faţă uşile secţiilor de votare, înainte ca ei să apuce să îşi exercite dreptul pe care îl au în calitate de cetăţeni ai României. La Paris, la Londra, la Viena, au strigat împotriva guvernanţilor care i-au forţat să trăiască umilinţa cozilor la vot şi şi-au povestit experienţa amară în scrisori şi relatări impresionante. 161.054 de români au votat duminică în străinătate, cu aproape 70% mai mult faţă de câţi au făcut-o în primul tur al alegerilor din 2009, când au venit la urne 95.068 de conaţionali. Sunt români care locuiesc în Italia, Spania, Marea Britanie, Germania, români care sunt îngrijoraţi acum de ce îi aşteaptă la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale. „Şi data viitoare eu cum să fac?! Să vin pe la 7 dimineaţa aşa? O să vin. La 7. Ca mine vor veni şi ceilalţi câteva mii de oameni şi ne vom îmbulzi mai abitir. Pentru că noi permitem să stăm la coadă cu miile şi să aşteptăm să mai şi votăm. Cu noi ce faceţi, dragi „oficiali de la Bucureşti" pe care îi aşteptăm să ne permită să votăm? Pe noi ne ştergeţi din statistici? Intrăm la pierderi? Cum explicati voi acum această situaţie? Cum vă imaginaţi voi că putem sta de două ori la o coada infiorătoare ca să „fraudăm" alegerile când românul de la Paris nu apucă sa voteze măcar o dată?”, îi întreabă pe oficialii de la Bucureşti Eva Ferriere, o româncă stabilită în Franţa.

gândul vă prezintă cum a evoluat numărul românilor care au votat în diaspora, în noiembrie 2014, faţă de cel înregistrat la alegerile prezidenţiale din 2009, şi vă prezintă câteva dintre mărturiile celor care au votat sau au încercat să voteze duminică în afara ţării.

Italia: de la 24.650 de alegători, în 2009, la 35.508, în 2014

Cele mai multe voturi ale românilor din străinătate au venit din Italia. Mai mult, anul acesta a existat o creştere de aproximativ 11.000 de voturi, de la 24.650, în 2009, la 35.508 în 2014.

În aceeaşi situaţie este şi Spania, ţară clasată pe locul doi ca număr de români care votează. Cu 13.000 mai mulţi români s-au prezentat duminică la vot, în comparaţie cu primul tur al alegerilor din 2009, numărul lor crescând de 20.884 la 33.053. O diferenţă remarcabilă se poate observa în Marea Britanie, unde numărul voturilor a crescut de cel puţin două ori. Dacă în 2009 au votat doar 4.078 de români, în 2014 au făcut acest lucru 9.933 de alegători.

Şi în Franţa a crescut considerabil numărul românilor care votează, de la 4.485 la 7.720, iar în Germania s-a înregistrat, din nou, un aflux mare de votanţi. Aici, dacă în 2009 au votat 2.941 de români, în 2014 numărul lor a ajuns la 8.140.

„Alegerile acestea au fost o mare dezamăgire. Nu ne-am putut alege preşedintele care să ne reprezinte”

Cele mai mari probleme au fost la secţiile de votare din Paris, Londra şi Munchen, unde mii de români au aşteptat, în zadar, să-şi exercite un drept constituţional. În vreme ce în ţară se publicau primele rezultate ale alegerilor prezidenţiale, în străinătate, românii stăteau încă la coadă, sperând să poată avea şi ei un cuvânt de spus privind numele viitorului preşedinte al României. Se aflau acolo de ore întregi, în stradă, îndurând frigul. Mulţi dintre ei au stat şi opt-nouă ore la coadă, cu copiii lângă ei.

Magdalena Bălan, o româncă stabilită în Germania, povesteşte pentru gândul umilinţa prin care a trebuit să treacă atunci când a încercat, fără succes, să îşi exercite dreptul la vot. “Duminică, mie şi mai multor români plecaţi în afară ni s-a făcut o mare nedreptate. Suntem oameni cu studii, oameni cu discernământ, oameni care am fi vrut să ne exprimăm prin vot. Lucru imposibil. S-a tras de timp, s-a redus numărul secţiilor de votare, cunoscând-se faptul că în Germania, Franţa şi Anglia sunt foarte mulţi tineri competenţi, cu discernământul de a citi dedesubturile politice, marea majoritate sătui de toate mizeriile de până acum, hotărâţi să schimbăm ceva. Organizatorii alegerilor au văzut în noi un real pericol. Au organizat în aşa fel încât să nu putem vota”, a povestit tânăra care a fost nevoită să meargă 200 de kilometri de la Frankfurt până în primul oraş în care nu exista o secţie de votare. „Alegerile acestea au fost o mare dezamăgire. Nu ne-am putut alege preşedintele care să ne reprezinte. Românii nu mai au dreptul de a decide. Vreţi controlul absolut şi probabil o să îl aveţi. Dar la câte resentimente zac în noi în ceea ce va priveşte, nu îl veţi avea pentru mult timp”, a comentat amar Magdalena Bălan.

„Ce ghinion pe tine, dragă române, care ai stat la coadă 5 ore”

Eva Ferriere, o româncă stabilită în Franţa, a fost mai norocoasă şi a reuşi să îşi exprime opţiunea prin vot, după ore întregi petrecute la coadă. „Am plecat, da. Dar am votat! Miracol pe strada Dominique. Ce noroc pe mine! Să mă bucur ? Ce ghinion pe tine, dragă române, care ai stat la coada tot 5 ore, poate 7, dar ai plecat cu buza umflată. Eh, lasa, ai venit, ne-ai văzut, am vorbit, am glumit, ne-am simţit români, restul nu conteaza. Tu eşti un român din diaspora, ai două secţii de votare în Paris unde te buluceşti cu toată Franţa pentru că în total sunt doar 6 secţii de vot: două în Paris, două în Strasbourg, una în Marseilles şi una în Lyon. Dacă stai în Bordeaux, ne pare rău. Va trebui sa vii la Paris şi să stai la coadă să nu votezi. Poate data viitoare”, a spus Eva Ferriere.

A votat după ce a fost lovit cu capul în gură

Valentin Ciubotaru a reuşit să voteze, la rândul său, la Londra, după ce a trecut prin momente extreme. "Am reuşit, din fericire, să votez după doar trei ore şi jumătate de stat la coadă, în condiţii vitrege, dar mi-am luat un cap în gură de la cineva din ambasadă", a povestit acesta, în cadrul unei intervenţii telefonice la Gândul LIVE. Românul a povestit că, asemeni miilor de conaţionali, a stat ore în şir la coadă pentru a-şi exercita dreptul de vot la primul tur de scrutin pentru alegerile prezidenţiale. "La 20.30 cei care se aflau la coadă stăteau deja de 6-7 ore afară să voteze", a spus Ciubotaru, afirmând că procesul de votare care ar fi durat normal maximum 5 minute de persoane dura în medie minute bune datorită birocraţiei existente în secţie." Între orele 20.00 şi 21.00 intrau în sediu oamenii care erau la coadă de la ora 13.00 - 14.00, cam ăsta era ritmul lucrului la Londra. S-au făcut cereri de către diaspora de suplimentare a secţiilor de vot şi ni s-a spus că este suficient", a precizat acesta. "La faţa locului erau cinci ştampile şi doar 5 oameni din cei 7 care ar fi trebui să supravegheze procesul de votare", a mai povestit românul Ciubotaru.

O altă româncă de la Londra a povestit despre protestele care au durat până târziu în noapte. „Protestele de azi de la Londra au ţinut până la 23:00. Unul din politişti ne-a zis: "Şi eu aş fi făcut la fel daca mi s-ar fi luat dreptul la vot". Se scanda "it's our right to vote" (n.r. „E dreptul nostru să votăm”). S-a mai scandat: "Ponta nu uita, Romania nu-i a ta", "Jos Ponta", "Să vină ambasadorul", "Ieşiti afară", "Dreptul la vot", "Vrem să votam", "Democraţie””, a relatat pe Facebook Raluca Teodor.

Şi în Danemarca, românii care au mers duminică la vot au avut de aşteptat trei ore la coadă pentru a-şi putea exercita dreptul la vot. “Am votat în Copenhaga, la ambasada României, dar am stat trei ore. Au fost foarte mulţi oameni, o singură secţie şi doar trei ştampile. Nu au putut vota toţi cei de la coadă”, a declarat pentru gândul Raj Teodorescu, un român care locuieşte de 10 ani în Copenhaga.

Zimbabwe şi Coreea de Sud, ţările unde nu au existat probleme la vot

Au existat şi ţări în care votul s-a desfăşurat fărăr niciun fel de probleme, pentru că numărul românilor care şi-au exercitat acest drept a fost extrem de mic. În noiembrie 2014, au votat în Zimbabwe doar şase români, faţă de 10 câţi au fost înregistraţi în 2009. 34 de români plecaţi în Kenya şi 39 de români din Letonia şi-au exercitat dreptul de vot, faţă de niciunul în precedenta rundă de alegeri prezidenţiale, din 2009. În Coreea de Sud, în schimb, numărul românilor care au votat a crescut de aproape şapte ori, de la 8, în 2009, la 53, în 2014.

Premierul Victor Ponta, candidatul PSD la preşedinţia României, a ieşit alături de ministrul de Externe Titus Corlăţean, pentru a da explicaţii despre situaţia din diaspora, unde mulţi români nu au putut să voteze, din cauza proastei organizări a alegerilor.

„Fiecare cetăţean român oriunde se află acesta trebuie să poată să îşi exercite dreptul de vot. Este inadmisibil ca unul sau 100 din cetăţenii României să nu poate să voteze. Trebuie să arătăm respect oricărui cetăţean român care vrea să voteze”, a spus Victor Ponta.

El a dat asigurări că vor fi luate toate măsurile pentru ca pe 16 noiembrie, aceste lucruri să nu se mai repete: „Domnul ministru şi echipa sa de la MAE îmi garantează cu funcţiile lor că nu vor rămâne români în afara secţiilor de vot, care să nu poată să voteze”.

Sursa: Gandul.info


Citeste si:
Victor Ponta: Dacă rămâne vreun român care a vrut să voteze şi nu a putut, pleacă toată echipa de la MAE

Nessun commento:

Posta un commento