La comunità romena in Italia

La comunità romena si incontra e si racconta attraverso storie quotidiane, punti di vista, fatti di cronaca, appuntamenti e novità, per non dimenticare le radici e per vivere meglio la distanza dal paese natale.
Informazioni utili per i romeni che vivono in Italia, per conoscere le opportunità che la realtà circostante offre e divenire cittadini attivi.

Comunitatea Românească în Italia

Locul unde comunitatea românească se regăsește zilnic în știri, noutăți, mărturii, informații și sfaturi, pentru a nu uita rădăcinile și a trăi mai bine departe de țara natală. Informații utile pentru românii care trăiesc în Italia, despre oportunitățile pe care le oferă realitatea din jur și pentru a deveni cetățeni activi.

Bun găsit pe site! Benvenuto!

Comentează articolele publicate! Commenta gli articoli pubblicati!

mercoledì 8 luglio 2020

Bonus colf e badanti non accolto? Ecco come richiedere il riesame all’Inps

Se la domanda per il bonus Covid da 500 euro per due mesi viene respinta, si può intervenire presentando riesame.

Molte domande per il bonus colf e badanti introdotto dal decreto Rilancio a seguito dell’emergenza epidemiologica e sanitaria del Covid-19, sono state respinte dall’Inps. Arrivano notizie dai Patronati che hanno assistito i lavoratori nel presentare domanda, che molte pratiche sono state respinte per mancanza dei requisiti. Questo il taglio della mail o del messaggio Sms con cui l’Inps sta rispondendo a molti richiedenti.

Una cosa che non riguarda solo il bonus badanti, perché notizie simili di reiezioni delle domande sono molteplici anche per il reddito di emergenza piuttosto che per il bonus stagionali o partite Iva. In pratica, molte richieste per gli aiuti che il decreto Rilancio ha introdotto a sostegno di famiglie, lavoratori e imprese, vengono bocciate dall’Istituto. Ma è possibile presentare ricorso, o megli

Il messaggio Inps per il riesame delle domande respinte
Domanda bonus colf e badanti non accettata dall’Inps? Nessun problema, è lo stesso istituto con il messaggio numero 2715 del 7 luglio 2020 a dare le istruzioni su come richiedere il riesame. I lavoratori domestici che hanno ricevuto esito negativo alla loro istanza di accesso al cosiddetto bonus badanti e colf, possono presentare richiesta di riesame. La procedura anche in questo caso è telematica.

Si deve procedere infatti, tramite il servizio online disponibile sul portale dell’Inps. Naturalmente il riesame deve essere corredato da tutto la documentazione utile a dimostrare il possesso dei requisiti nel caso in cui la domanda sia stata bocciata per assenza dei requisiti minimi previsti per la misura.

Al riguardo occorre ricordare che il bonus badanti e colf è destinato ai lavoratori domestici non conviventi col datore di lavoro che, alla data del 23 febbraio 2020, avevano in essere uno o più contratti di lavoro per una durata complessiva superiore a 10 ore settimanali.

Cosa dice il messaggio Inps sul riesame delle domande di bonus
Coloro i quali hanno presentato la richiesta per ricevere i 1.000 euro previsti dall’articolo 85 del Decreto Rilancio, ma si sono visti respingere l’istanza, possono richiedere il riesame della stessa. E con il messaggio numero 2715 del 7 luglio 2020 che l’Inps di fatto offre questa facoltà agli interessati al bonus in unica soluzione da 1.000 euro (500 euro per due mesi, questo il bonus concesso).

Per chi non ha ancora ricevuto l’esito della domanda, soprattutto per quanti hanno prodotto istanza tramite patronato, è possibile rivolgersi a queste strutture per verificare il risultato della domanda. Per chi invece ha prodotto istanza col fai da te tramite le proprie credenziali di accesso ai servizi Inps o tramite Spid, l’esito della domanda è visibile tramite l’accesso alla procedura di presentazione della domanda on line. In questo modo è possibile visualizzare le motivazioni della mancata erogazione dell’indennità.

Pertanto, per i lavoratori domestici che non hanno ricevuto il bonus ma ritengono di avere comunque i requisiti richiesti possono richiedere il riesame inviando la documentazione necessaria a dimostrare il diritto all’indennità.

Fonte: Ultima Ora News





România la a III-a ediție a proiectului “Europa in Circolo. Incontri con scrittori europei contemporanei”


România la cea de-a III-a ediție a proiectului 

“Europa in Circolo. Incontri con scrittori europei contemporanei”

Joi, 9 iulie 2020, ora 13:00, în cadrul proiectului Europa in Circolo. Incontri con scrittori europei contemporanei (Europa într-un cerc literar. Întâlniri cu scriitori europeni contemporani) – realizat de Biblioteca Europeană din Roma în parteneriat cu cluster EUNIC Roma – Accademia di Romania in Roma în parteneriat cu Concursul Literar Național “Lingua Madre” din Torino va prezenta pe pagina de Facebook a instituției https://www.facebook.com/AccademiaDiRomania/, nuvela L’altra forma dell’amore de Corina Ardelean, câștigătoarea Premiului Special Slow Food-Terra Madre în cadrul celei de-a XV-a ediții a Concursului Literar Național“Lingua Madre” - Salonul Internațional de Carte de la Torino 2020. Alături de autoare va vorbi Daniela Finocchi, inițiatoarea și coordonatoarea Concursului.

Europa într-un cerc literar. Întâlniri cu scriitori europeni contemporani este un proiect ce prezintă o serie de scriitori din diferite țări europene. Ediția din acest an se va desfășura în perioada 25 iunie – 19 noiembrie 2020 și va prezenta – în mod virtual pe propriile pagini de Facebook – scriitori din 11 țări europene: Austria cu Franzobel (Forumul Austriac de Cultură din Roma), Bulgaria cu Ina Vălčanova (Institutul Bulgar de Cultură din Roma), Elveția cu Matteo Terzaghi (Institutul de Cultură Elvețian din Roma), Germania cu Jana Revedin (Goethe-Institut din Roma), Italia cu Paolo di Stefano (Biblioteca Europeană din Roma), Polonia cu Witold Szablowski (Institutul Polonez de Cultură din Roma), Portugalia cu Josè Luis Peixoto (Ambasada Portugaliei înItalia și Institutul Camões din Roma), Republica Cehă cu Sylvie Richterová (Centrul Ceh de Cultură din Roma), România cu Corina Ardelean (Accademia di Romania in Roma), Slovacia cu Svetlana Žuchová (Institutul Slovac de Cultură din Roma) și Spania cu Nacho Carretero (Institutul Cervantes din Roma).

Pentru mai multe informații: https://www.bibliotechediroma.it/opac/news/europa-in-circolo-incontri-con-scrittori-europei-contemporanei/25587

***

Corina Ardelean s-a născut în 1970 în Șimleu Silvaniei. Este căsătorită, are doi copii și locuiește în apropierea orașului Verona. De câțiva ani a început să dea glas pasiunii sale: scrisul. Scrie în italiană, a publicat prima sa carte Parfumul amintirilor înghețate (Vocifuoriscena) în 2017, iar în 2018 a publicat un nou roman, Melastalgia. În 2019 se numără printre finaliștii concursului „Torneo letterario Io Scrittore”. Cu povestea L’altra forma dell’amore, a câștigat premiul special Slow Food-Terra Madre în cadrul celei de-a XV-a ediții a Concursului literar național Lingua Madre din Torino, cu următoarea motivație: „Este ușor să te identifici în istoria Corinei. O de viaţă alcătuită din mirosuri, imagini și senzații, combinată cu măiestrie și simplitate. Descrierile detaliate ale felurilor de mâncare, precum și pregătirea acestora, evocă intimitatea bucătăriei și a relațiilor de familie care se manifestă odată în plus acolo, stimulând empatia cititorului cu personajele. Mâncarea este confirmată a fi un element definitoriu al povestirii autoarei, ajutând-o să păşească înapoi pe urmele amintirilor, fie că este vorba despre episoade scurte trăite între pereții casei, fie de momente din istoria orașului său natal. Ironică și spontană, autoarea conduce apoi publicul să exploreze împreună o parte din lumea ei, fiind conștientă că uneori tocmai micile ritualuri culinare sunt cele care dezvăluie sentimente și emoții".

-----------------------------

La Romania alla 3° edizione del progetto

Europa in Circolo. Incontri con scrittori europei contemporanei

Giovedì, 9 luglio 2020, ore 13:00, nell’ambito del progetto Europa in Circolo. Incontri con scrittori europei contemporanei – realizzato dalla Biblioteca Europea di Roma in partenariato con il cluster EUNIC Roma – l’Accademia di Romania in Roma in partenariato con il Concorso Letterario Nazionale “Lingua Madre” di Torino presenterà sulla pagina Facebook dell’istituzione (https://www.facebook.com/AccademiaDiRomania/), il racconto L’altra forma dell’amore di Corina Ardelean, vincitrice del Premio Speciale Slow Food-Terra Madre nell’ambito della XV-ma edizione del Concorso Letterario Nazionale “Lingua Madre” al Salone Internazionale del Libro di Torino 2020. Oltre all’autrice, interverrà la dottoressa Daniela Finocchi, ideatrice e responsabile del Concorso.

Europa in Circolo. Incontri con scrittori europei contemporanei è un progetto che presenta una serie di scrittori provenienti da vari paesi europei. L’edizione di quest’anno si svolgerà nel periodo 25 giugno - 19 novembre 2020 e presenterà – in modo virtuale sulle proprie pagine Facebook – autori provenienti da undici paesi europei: Austria con Franzobel (Forum Austriaco di Cultura di Roma), Bulgaria con Ina Vălčanova (Istituto Bulgaro di Cultura di Roma), Germania con Jana Revedin (Goethe-Institut di Roma), Italia con Paolo di Stefano (Biblioteca Europea di Roma), Polonia con Witold Szablowski (Istituto Polaccodi Roma), Portogallo con Josè Luis Peixoto (Ambasciata del Portogallo in Italia e Instituto Camões di Roma), Repubblica Ceca con Sylvie Richterová (Centro Ceco di Roma), Romania con Corina Ardelean (Accademia di Romania in Roma), Slovacchia con Svetlana Žuchová (Istituto Slovacco di Roma), Spagna con Nacho Carretero (Instituto Cervantes di Roma) e Svizzera con Matteo Terzaghi (Istituto Svizzero di Roma).

Per ulteriori informazioni: https://www.bibliotechediroma.it/opac/news/europa-in-circolo-incontri-con-scrittori-europei-contemporanei/25587

***

Corina Ardelean nasce nel 1970 in Romania. È sposata, ha due figli, uno di venticinque anni che vive attualmente in Australia e uno di nove anni, che abita con lei e il marito in un paesino nelle colline di Verona. Da qualche anno ha iniziato a dare voce alla sua passione: la scrittura. Scrive in italiano, ha pubblicato il suo primo libro Il profumo dei ricordi ghiacciati (Vocifuoriscena) nel 2017. Nel 2018 pubblica un nuovo romanzo, Melastalgia, e nel 2019 arriva finalista al “Torneo letterario Io Scrittore”. Con L’altra forma dell’amore, ha vinto il Premio Speciale Slow Food-Terra Madre della XV edizione del Concorso letterario nazionale Lingua Madre, con la seguente motivazione: «E’ facile identificarsi nella storia di Corina. Uno spaccato di vita quotidiana, fatto di odori, immagini e sensazioni, combinati con padronanza e semplicità. Le dettagliate descrizioni dei piatti, così come della loro preparazione, rievocano l’intimità della cucina e delle relazioni familiari che da essa derivano, stimolando l’empatia del lettore nei confronti dei personaggi. Il cibo si conferma essere un elemento caratterizzante del racconto dell’autrice, aiutandola a ripercorrere le tappe della propria memoria, siano esse brevi ricordi vissuti tra le mura domestiche o episodi di storia del paese natale. Ironica e spontanea, l’autrice conduce quindi il pubblico a esplorare insieme una parte del suo mondo, con la consapevolezza che a volte sono proprio i piccoli rituali culinari a rivelare sentimenti ed emozioni».



 

Viste le ottime recensioni su Amazon ve ne riporto una qui sotto:

sabato 4 luglio 2020

Nuova Naspi 2020:requisiti per la disoccupazione di colf e badanti, la guida

Ecco come accedere alla indennità di disoccupazione Inps per i lavoratori domestici.

La Naspi è l’indennità per disoccupati involontari prevista dall’Inps. Una indennità che si applica alla stragrande maggioranza dei lavoratori dipendenti (sono esclusi i lavoratori pubblici con contratti a tempo indeterminato, gli agricoli che hanno una misura loro dedicata e i Co.co.co che percepiscono la Dis-Coll). Anche i domestici quindi, hanno diritto alla Naspi, siano essi badanti, colf, baby sitter e così via dicendo.

Tra l’altro, la Naspi è stata oggetto di alcuni provvedimenti emergenziali per via della crisi sanitaria ed economica del coronavirus. Basti pensare alla proroga di due mesi introdotta dal decreto Cura Italia e adesso entrata in vigore. I lavoratori domestici quindi, una volta perduto il loro lavoro, possono avere diritto alla indennità per disoccupati alla stregua degli altri lavoratori dipendenti. Ecco i requisiti necessari per poter sfruttare l’indennità per colf, badanti e baby sitter.

Naspi 2020 colf badanti

Come ampiamente detto, la Naspi è la nuova indennità di disoccupazione per i lavoratori dipendenti, domestici compresi. Naturalmente la Naspi spetta a tutti i lavoratori domestici assunti con un contratto regolare e che perdono il loro lavoro involontariamente.

Le novità sulla Naspi, introdotte per via dell’emergenza coronavirus sono sostanzialmente due. La prima è la proroga del beneficio per due mesi, con importo uguale all’ultima mensilità di disoccupazione spettante. Altra novità è la proroga dei termini per presentare le domande di disoccupazione. Per tutti i lavoratori domestici che hanno perso involontariamente il posto di lavoro a causa dell’emergenza Coronovirus tra il 1 gennaio 2020 e fino al 31 dicembre 2020, i termini di decadenza previsti sono ampliati da 68 a 128 giorni. In altri termini, la domanda si potrà presentare, senza rischiare di perdere il beneficio, fino a 128 giorni dalla data del licenziamento (prima era di 68 giorni il limite).

Naspi 2020 Colf e Badanti ecco i requisiti

Per poter percepire la Naspi, colf e badanti devono rispettare determinate condizioni e centrare determinati requisiti. In estrema sintesi, i requisiti necessari sono:
- Licenziamento involontario;
-Almeno 13 settimane di contributi versati nei 4 anni che precedono l’evento della perdita di lavoro; -Aver lavorato almeno 5 settimane negli ultimi 12 mesi.

Sul requisito delle giornate lavorative occorre fare un piccolo chiarimento per quanto riguarda questa tipologia di lavoratori, perché proprio su questo aspetto c’è una sostanziale differenza tra questi lavoratori e la generalità di quelli che rientrano nel perimetro di beneficio della Naspi.

Le 5 settimane di lavoro nell’anno che precede il licenziamento, devono essere da 6 giorni lavorativi cadauna. Inoltre, ogni settimana lavorativa per essere considerata utile ai fini del requisiti Naspi, deve avere almeno 24 ore lavorative sempre cadauna.

Naspi 2020 badanti e colf, la guida al calcolo

L’importo mensile di disoccupazione spettante per un a colf o una badante è determinato dalla retribuzione degli ultimi 4 anni, fermo restando che l’importo massimo fruibile è pari a 1.335,40 euro per il 2020. Per calcolare l’importo dell’indennità di disoccupazione spettante è necessario munirsi di estratto conto previdenziale e calcolatrice. A questo punto occorre sommare tutte le retribuzioni imponibili ai fini previdenziali, ricevute negli ultimi 4 anni, e dividere il risultato per il numero di settimane di contribuzione. Una volta ottenuto quello che a tutti gli effetti è un quoziente, occorre moltiplicarlo per il coefficiente 4,33.

Se dal risultato di tale calcolo la retribuzione mensile è pari o inferiore a 1.227,55 euro, l’importo della indennità spettante è pari al 75% della suddetta retribuzione. Se è oltre 1.227,55 euro, la parte eccedente viene calcolata al 25%. A partire dal 4° mese di fruizione, l’importo della Naspi si riduce del 3% al mese. La durata della disoccupazione è corrisposta per un numero di settimane pari alla metà delle settimane di contribuzione degli ultimi quattro anni, fino ad un massimo di 24 mesi.

Fonte:UltimaOra.News

România preia începând cu 1 iulie, pentru următoarele șase luni, președinția Grupului Regional European (ERG) din cadrul Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), cu sediul la Roma.

Preluarea președinției Grupului Regional European (ERG) din cadrul FAO

România preia începând cu 1 iulie, pentru următoarele șase luni, președinția Grupului Regional European (ERG) din cadrul Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), cu sediul la Roma. Acest grup reprezintă principalul instrument prin intermediul căruia cele 47 de state membre din Europa conlucrează și se coordonează în cadrul organizației.

Ambasada a participat la ultima ședință de coordonare a ERG susținută de președinția anterioară (Luxemburg), moment ce a marcat și preluarea mandatului României.

Printre prioritățile mandatului României se numără organizarea Conferinței Regionale FAO pentru Europa și Asia Centrală și participarea statelor europene la Consiliul FAO și la alte reuniuni din cadrul organizației.

Provocarea majoră o reprezintă organizarea pentru prima dată a acestor reuniuni într-un format virtual, ca urmare a restricțiilor aferente pandemiei COVID-19.

Pentru a asigura reușita acestui mandat, Ambasada intenționează să folosească experiența și succesul dobândit cu ocazia exercitării în cadrul FAO a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene din 2019.

Sursa:Ambasada României în Republica Italiana

giovedì 2 luglio 2020

Pallamano,Dorin Dragnea è il nuovo centrale dell’H.C. San Giorgio. In Romania Dorin ha militato in importanti squadre della prima lega - L’intervista al nuovo centrale: “Accedere alla prima lega in Italia era il mio sogno”

MOLTENO – Nella prossima stagione in Serie A1, l’H.C. San Giorgio Molteno affiderà l’importante posizione del ruolo centrale al rumeno Dorin Dragnea, giocatore di spessore, il quale nel suo paese ha vestito le maglie più importanti delle squadre in prima lega tra le quali Csm Ploiesti e Steaua Bucarest. Un giocatore possente, 86 kg per un metro e novanta di altezza, Dorin ha dimostrato sin da subito le sue ottime qualità tecniche nelle ultime partite della scorsa stagione.

Con Dorin iniziamo l’intervista chiedendo come ha trascorso sino ad ora la sua nuova esperienza a Molteno:

“Posso dire che sono passati circa sei mesi dal mio arrivo a Molteno e sono contento di questa nuova esperienza, iniziata in un contesto veramente molto particolare. Sono felice di essere stato in grado di aiutare la mia squadra ed insieme abbiamo fatto un grande campionato, fino a che abbiamo avuto modo di giocare. Per la maggior parte del tempo, ho gestito tutto ciò che mi ero prefissato di fare durante questo periodo, sia sul piano personale ma soprattutto sotto l’aspetto fisico ed atletico”.

Dorin, quale è stato il tuo primo pensiero quando hai saputo del passaggio in A1?

“Prima di tutto voglio congratularmi con i miei compagni di squadra, il personale tecnico e le persone della società per lo sforzo compiuto la scorsa stagione. Il lavoro svolto da tutte le persone che fanno parte della squadra della pallamano a Molteno, è stato veramente incredibile ed eccellente. Accedere alla prima lega in Italia è stato un obiettivo raggiunto! Ovviamente ero preoccupato per la pandemia e per quello che la federazione poteva decidere in merito a questa emergenza. Alla fine penso che la decisione presa sia stata quella giusta, dove al congelamento del campionato la nostra squadra era prima in classifica. Alla notizia della promozione in A1, il mio telefono ha iniziato a suonare, ricevendo ed inviando le congratulazioni tra i miei compagni di squadra”.

Come vedi l’inizio della prossima stagiona agonistica?

“Inizialmente sarà un periodo di allenamento fisico e tecnico-tattico in cui ci concentreremo al massimo, ma senza lavoro non si può ottenere nulla. Dobbiamo avere anche le giuste motivazioni negli allenamenti di squadra e sono certo che ritrovarci tutti insieme, con le restrizioni del caso, avrà un qualcosa di particolare: ci darà la giusta carica!”.

Dorin, il Salumificio F.lli Riva Molteno ha inserito nuovi ed importanti innesti. Conosci i nuovi arrivati e cosa ne pensi del lavoro che la società sta facendo in vista della prossima stagione?

“Sono a conoscenza di tutti i nuovi giocatore che andranno a comporre il team per la prossima stagione. Onestamente non conosco personalmente questi ragazzi, ma penso che con la loro esperienza in ambito nazionale ed internazionale, aiuteranno molto la squadra e saremo un ottimo gruppo, costruito da giocatori esperti e giovani molto promettenti. La società secondo il mio parere ha fatto un ottimo lavoro. Dal mio punto di vista il Molteno ha inserito atleti che possano rafforzare quelle situazioni tattiche e tecniche di gioco, indispensabili per essere competitivi in Serie A1 e per cercare di conquistare il nostro primo obbiettivo”.

Secondo te che ruolo potrebbe avere il Molteno nel prossimo campionato?

“La nostra squadra prima di tutto deve raggiungere il suo obiettivo nella prossima stagione, ossia la salvezza. Avremo un ruolo importante, poiché siamo una squadra ambiziosa e desiderosa di lavorare, non ci tireremo indietro di fronte a nessuno”.

Cosa speri di ottenere, a livello personale e di squadra, nella prossima stagione?

“A livello personale, vorrei cercare di essere nel mio ruolo uno dei primi giocatori stranieri nella prima lega italiana ed a livello di squadra – conclude Dorin Dragnea – cercare di ottenere il prima possibile la permanenza in Serie A1 e perché no, ambire alla Final Eight per la Coppa Italia. Forza Molteno!”.

Fonte:Lecco Notizie

Mihai Viteazu, Horea, Cloșca și Crișan au fost declarați prin lege martiri și eroi ai neamului românesc

Parlamentul a adoptat marți două proiecte de lege prin care Mihai Viteazu, Horea, Cloșca și Crișan au fost declarați eroi martiri ai neamului românesc. Autoritățile locale și centrale vor putea organiza ceremonii în 27 mai și în 2 noiembrie. De asemenea, pe 2 noiembrie Parlamentul a decis comemorarea Zilei Martirilor Români de la Beliș.

 „Se declară martir și erou al națiunii române Mihai Viteazul, Domn al Țării Romanești și al Moldovei și Principe al Transilvaniei, pentru rolul marcant pe care l-a avut în săvârșirea Primei Uniri a poporului român și pentru curajul și sacrificiul său marcant în istoria României. Ceremoniile se vor desfășura anual în data de 27 mai și pot fi marcate de autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și de instituțiile publice de cultură din țară și din străinătate, prin organizarea unor programe și manifestări cu caracter cultural-științific”, se arată în proiectul de lege prin care Mihai Viteazu este declarat martir și erou al națiunii.

În cazul lui Horea, Cloşca şi Crişan, ceremoniile anuale vor avea loc în data de 2 noiembrie şi pot fi marcate de autorităţile centrale şi locale, precum şi de instituţiile publice de cultură din ţară şi din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cu caracter cultural-ştiinţific. „Se declară martiri și eroi ai națiunii române, Vasile Nicula, Ion Oargă, și Gheorghe Crișan, cunoscuți popular sub numele Horea, Cloșca și Crișan, pentru rolul, curajul, eroismul și sacrificiul lor din timpul răscoalei țărănești din anul 1784.

Ceremoniile se vor desfășura anual în data de 2 noiembrie și pot fi marcate de autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și de instituțiile publice de cultură din țară și din străinătate, prin organizarea unor programe și manifestări cu caracter cultural-științific”, conform legii adoptate de Parlament.

Sursa:DIGI 24

Videoconferință "Digitalizarea României și Tehnologia 5 G - Marian Murguleţ ,Secretar de Stat ,CIO Guvernamental ,SGG:"Cartea electronică de identitate va face ireversibilă transformarea digitală a României"

Tara noastră va avansa cel puţin cinci locuri în clasamentul DESI (n.r. - Digital Economy and Society Index), în primul an după implementarea celor patru proiecte, pe care doreşte să le pună în aplicare actualul Executiv, a afirmat secretarul de stat Marian Murguleţ, CIO Guvernamental, în cadrul Secretariatului General al Guvernului.

Marian Murguleţ a spus: "În acest moment, Guvernul are în vedere patru proiecte. Primul îl reprezintă cartea electronică de identitate. Din 3 august 2021, cetăţenii români nu vor mai putea călători în străinătate, dacă nu au carte electronică de identitate. Este foarte important să croim corect, de la început, acest proiect. Să nu fie un simplu card electronic cu date biometrice. Să fie un card care va conţine şi cardul de sănătate, care să aibă tot felul de alte servicii, care să aibă semnătură digitală - foarte important. Acest proiect, în opinia mea va face ireversibilă transformarea digitală a României. Vom creşte la toate capitolele, în momentul în care vom asigura semnătura electronică digitală pentru toţi cetăţenii României care vor dori să treacă la acest tip de carte de identitate.

Că poate sunt alţii care nu vor să călătorească în străinătate şi le păstrează pe cele actuale. Alături de acest proiect, mai avem cloud-ul guvernamental, hub-ul de interoperabilitate şi punctul unic de contact".

Secretarul de stat a menţionat că cele patru proiecte sunt necesare prin prisma locului pe care îl ocupă ţara noastră în raportul DESI publicat anul acesta şi care prezintă situaţia pentru anul trecut.

Marian Murguleţ a spus: "Ştim că suntem pe locul 27 din 29 la scorul general şi că majoritatea ţărilor aflate sub media Uniunii Europen nu au întreprins multe măsuri în zona de digitalizare. Este un loc care nu ne convine, dar este important ce facem ca să îl depăşim. Pe zona de servicii digitale, ocupăm ultimul loc. Situaţia ne arată comparaţia între cererea şi oferta de servicii e-governement. În zona Mygov.ro, probabil că prin punctul unic de contact, vom ajunge la un moment dat să avem fiecare contul lui, unde ne vom găsi notificări, informaţiile personale, statusul, istoricul, vom putea aplica pentru preschimbarea permisului de conducere, a buletinului sau pentru a stabili numele copilului abia născut. În zona de conectivitate, România este pe locul 11 în Uniunea Europeană, în prima parte a clasamentului, dar puţin mai jos decât ne obişnuiam să fim. Prin adoptarea tehnologie 5G sperăm să revenim la o poziţie fruntaşă la capitolul conectivitate".

În zona de acoperire 4G, raportul DESI situează România pe locul 28, penultimul, în faţa Bulgariei, iar pe partea de 5G, în privinţa spectrului alocat, România este peste media ţărilor UE.

O problemă apare în zona resurselor umane. Secretarul de stat Marian Murguleţ a arătat: "La dimensiunea capital uman, anul acesta raportul DESI măsoară numărul de absolvenţi şi specialişti IC&T. Din păcate, deşi avem o şcoală cu care ne lăudăm, suntem cu Bulgaria şi Italia pe ultimele locuri în Uniunea Europeană, la dimensiunea capital uman ceea ce înseamnă că o problemă la care avem de lucrat sunt competenţele digitale. În privinţa poziţiilor IC&T greu de ocupat, adică specialişti care se ocupă cu probleme serioase, companiile din ţara noastră găsesc foarte greu personalul adecvat, competent pentru ocuparea acestor posturi".

Ţara noastră se situează pe ultimul loc în UE şi în privinţa utilizării serviciilor de internet - cu tot ce înseamnă ele pe zona e-commerce şi derularea afacerilor - ceea ce, în opinia domnului Murguleţ, ne spune multe despre integrarea tehnologiilor digitale, despre transformarea digitală a ţării, unde ocupăm penultimul loc la digitalizarea afacerilor şi e-commerce.

Secretarul de stat a menţionat că, în pofida situaţiei prezentată în raportul DESI, autorităţile din ţara noastră îşi păstrează optimismul, menţin ţintele înalte şi se raportează la cei mai buni din domeniul digitalizării, pentru a lua măsurile necesare reducerii diferenţelor înregistrate între România şi ţările avansate tehnologic din Uniunea Europeană.

Sursa:Bursa

mercoledì 1 luglio 2020

Mostra on-line «Venezia e la sua laguna: lo sguardo degli artisti romeni del lungo Novecento»


Comunicato Stampa 

«Venezia e la sua laguna: lo sguardo degli artisti romeni del lungo Novecento» - Mostra on-line sulla pagina Facebook e sull’account Instagram dell’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia, nel periodo 1 luglio–1 ottobre 2020 La mostra on-line, nata dal partenariato fra l’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia e numerosi Musei Regionali e Civici della Romania, in collaborazione anche con la Società dei Collezionisti d’Arte della Romania, si prefigge l’obiettivo di offrire al pubblico un panorama, il più possibile esauriente, del modo in cui i pittori romeni del Novecento hanno rappresentato la città di Venezia e la laguna veneta, due soggetti che hanno ispirato numerosi artisti delle diverse scuole pittoriche europee e di altri continenti.

L’inaugurazione della Biennale Internazionale d’Arte di Venezia, avvenuta nel 1895, trasformò la città lagunare, da fonte d’ispirazione per gli artisti, a centro di fondamentale rilevanza a livello internazionale delle arti visive, così da farlo divenire un crogiolo di idee innovative e di importanti correnti artistiche che, attraverso i loro esponenti più attivi e influenti, incisero notevolmente e in modo duraturo sull’arte moderna e contemporanea, in quel secolo che, a causa delle molteplici trasformazioni subite in tutti i campi della vita economica, sociale, politica e culturale dell’Europa e del mondo intero, fu ritenuto il lungo Novecento. Artisti famosi, di caratura internazionale, fra i quali vanno menzionati: Pierre Auguste Renoir (1841–1919), Claude Monet (1840–1926), John Singer Sargent (1856–1925), Anders Zorn (1860–1920), Paul Signac (1863–1935), Vasili Kandinskij (1866–1944), Oskar Kokoschka (1886–1980), ecc., hanno raffigurato nelle loro opere pittoriche la città marciana, sedotti dal fascino, dalla bellezza e dal magnetismo di Venezia, oltre che dalla serenità malinconica del paesaggio lagunare.

I pittori romeni non sono sfuggiti al fascino di Venezia, trovandovi una città unica, edificata sull’acqua, che ammaliava e seduceva, fonte d’ispirazione inesauribile per gli artisti che hanno prediletto la paesaggistica di un cromatismo esuberante, ascrivibile al filone dell’Impressionismo e del Neoimpressionismo. Alcuni degli artisti più rappresentativi dell’arte romena del Novecento, quali Gheorghe Petraşcu (1872–1949), Constantin Artachino (1870–1954), Jean Alexandru Steriadi (1880–1956), Eustaţiu Stoenescu (1884–1957), Nicolae Dărăscu (1883–1959), Rudolf Schweitzer–Cumpăna (1886–1975), Corneliu Baba (1906–1997), hanno dedicato al tema di Venezia opere di grande qualità estetica, particolarmente rilevanti per lo stile e la loro individualità nel panorama artistico nazionale e internazionale.

Oltre ai pittori romeni più affermati a livello internazionale, ve ne furono molti altri, meno noti o raramente rappresentati nelle mostre all’estero, che hanno raffigurato Venezia e la sua laguna in dipinti di pregevole qualità estetica, nati dal soggiorno nella città lagunare che essi ritenevano, all’epoca, una meta obbligatoria per le composizioni «en plein air», aventi come soggetto il paesaggio urbano italiano.

Così, Elena Popea (1879–1941), Vasile Popescu (1894–1944), Ştefan Popescu (1872–1948), Gustav Sámuel Kollár (1879–1970), Marius Bunescu (1881–1971), Eugen Ispir (1909–1974), Octav Angheluţă (1904–1979), Adam Bălţatu (1889–1979), Aurel Bordenache (1902–1987), Dem Iordache (1905–1982), Ioan Sima (1898–1985), Brăduţ Covaliu (1924–1991), Vasile Dobrian (1912–1999), Constantin Piliuţă (1929–2003), Virgil Demetrescu–Duval (1930–2005) e altri ancora, hanno raffigurato Venezia e la sua laguna in pregevoli dipinti che evidenziano una loro particolarità stilistica nel panorama artistico romeno novecentesco. Le architetture rinascimentali, i sontuosi palazzi e le maestose chiese, i canali nei quali si rispecchiano le luci dell’alba, le diverse imbarcazioni tradizionali che si incrociano nel loro frenetico e quotidiano passaggio, insomma tutti gli elementi che costituiscono la poetica del paesaggio veneziano si ritrovano almeno in uno dei dipinti «en plein air» di numerosi artisti romeni.

Il fascino di Venezia, città che ha ispirato artisti di tutto il mondo, che è raffigurata nelle opere di tutte le scuole pittoriche europee del Novecento, è dovuto soprattutto alla simbiosi tra acqua e terra, ad una terra lambita dalle acque dell’Adriatico: elementi di questa simbiosi si ritrovano nei canali, lungo i quali scorrono le gondole, nelle calli, nei campi e nei campielli, sui quali si affacciano palazzi plurisecolari, nelle piazze inondate dalla luce del sole e affollate da gruppi rumorosi di villeggianti, nell’ambiente urbano, che conserva tutto il suo fascino rinascimentale e barocco, e trasuda storia in ogni angolo, ricordando perennemente le glorie del passato, del tempo in cui la Serenissima dominava i mari e l’élite veneziana, per la sua raffinatezza e opulenza, ispirava i patriziati urbani e le corti di gran parte dell’Europa del tardo Medioevo e dell’Età moderna.

Nella paesaggistica «veneziana» di ambito romeno, gli effetti luminosi, catturati dalla pittura all’aperto, danno rilievo al paesaggio lagunare e ne esaltano i tratti di unicità, trasfondendo sulla tela un’atmosfera ipnotica e favolosa. Il mescolarsi di luce e chiaroscuro trasforma la percezione spaziale dell’osservatore, in una prospettiva che consente profondità e immerge nell’ambiente apparentemente più autentico della città lagunare. La mostra intende esporre on-line i dipinti che raffigurano Venezia e la sua laguna, e che sono conservati nelle collezioni dei Musei Regionali e Civici della Romania, portando all’attenzione del pubblico opere di artisti romeni del Novecento poco noti o del tutto sconosciuti, le quali, per la loro qualità estetica, meritano di essere presentate ai visitatori della pagina Facebook e dell’account Instagram dell’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia.

L’immagine di ogni dipinto sarà corredata da una scheda contenente un breve profilo biografico dell’artista e dati sintetici sull’opera esposta. L’esposizione on-line intende contribuire alla valorizzazione del patrimonio artistico romeno in Italia.

La mostra on-line è il risultato del partenariato tra l’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia e i seguenti Musei Regionali e Civici della Romania, che hanno cortesemente messo a disposizione degli organizzatori le immagini ad alta definizione dei dipinti e i dati tecnici e scientifici delle opere: Museo Regionale Argeş di Piteşti; Museo d’Arte del Complesso Museale «Iulian Antonescu» di Bacău; Museo «Vasile Pârvan» di Bârlad; Museo d’Arte di Braşov; Museo di Brăila «Carol I»; Museo Regionale Botoşani; Museo Civico di Bucarest e Pinacoteca Civica di Bucarest; Museo Regionale Buzău; Museo di Arti Visive di Galaţi; Museo Regionale Ialomiţa di Slobozia; Museo Regionale Mureş di Târgu Mureş; Complesso Nazionale Museale «Curtea Domnească» di Târgovişte; Museo d’Arte del Complesso Museale Nazionale Neamţ di Piatra Neamţ; Museo Regionale d’Arte Prahova «Ion Ionescu Quintus» di Ploieşti; Museo Nazionale Brukenthal di Sibiu; Museo d’Arte di Timişoara; Museo d’Arte dell’Istituto per le Ricerche Eco–Museali «Gavrilă Simion» di Tulcea; Museo Regionale «Stefano il Grande» di Vaslui; Museo Regionale di Storia e Arte di Zalău; con la collaborazione, altresì, della Società dei Collezionisti d’Arte della Romania. Mostra on-line «Venezia e la sua laguna: lo sguardo degli artisti romeni del lungo Novecento» «Venezia e la sua laguna: lo sguardo degli artisti romeni del lungo Novecento» Mostra on-line sulla pagina Facebook e sull’account Instagram dell’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia, nel periodo 1 luglio–1 ottobre 2020

La mostra on-line, nata dal partenariato fra l’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia e numerosi Musei Regionali e Civici della Romania, in collaborazione anche con la Società dei Collezionisti d’Arte della Romania, si prefigge l’obiettivo di offrire al pubblico un panorama, il più possibile esauriente, del modo in cui i pittori romeni del Novecento hanno rappresentato la città di Venezia e la laguna veneta, due soggetti che hanno ispirato numerosi artisti delle diverse scuole pittoriche europee e di altri continenti.

L’inaugurazione della Biennale Internazionale d’Arte di Venezia, avvenuta nel 1895, trasformò la città lagunare, da fonte d’ispirazione per gli artisti, a centro di fondamentale rilevanza a livello internazionale delle arti visive, così da farlo divenire un crogiolo di idee innovative e di importanti correnti artistiche che, attraverso i loro esponenti più attivi e influenti, incisero notevolmente e in modo duraturo sull’arte moderna e contemporanea, in quel secolo che, a causa delle molteplici trasformazioni subite in tutti i campi della vita economica, sociale, politica e culturale dell’Europa e del mondo intero, fu ritenuto il lungo Novecento.

Artisti famosi, di caratura internazionale, fra i quali vanno menzionati: Pierre Auguste Renoir (1841–1919), Claude Monet (1840–1926), John Singer Sargent (1856–1925), Anders Zorn (1860–1920), Paul Signac (1863–1935), Vasili Kandinskij (1866–1944), Oskar Kokoschka (1886–1980), ecc., hanno raffigurato nelle loro opere pittoriche la città marciana, sedotti dal fascino, dalla bellezza e dal magnetismo di Venezia, oltre che dalla serenità malinconica del paesaggio lagunare. I pittori romeni non sono sfuggiti al fascino di Venezia, trovandovi una città unica, edificata sull’acqua, che ammaliava e seduceva, fonte d’ispirazione inesauribile per gli artisti che hanno prediletto la paesaggistica di un cromatismo esuberante, ascrivibile al filone dell’Impressionismo e del Neoimpressionismo.

Alcuni degli artisti più rappresentativi dell’arte romena del Novecento, quali Gheorghe Petraşcu (1872–1949), Constantin Artachino (1870–1954), Jean Alexandru Steriadi (1880–1956), Eustaţiu Stoenescu (1884–1957), Nicolae Dărăscu (1883–1959), Rudolf Schweitzer–Cumpăna (1886–1975), Corneliu Baba (1906–1997), hanno dedicato al tema di Venezia opere di grande qualità estetica, particolarmente rilevanti per lo stile e la loro individualità nel panorama artistico nazionale e internazionale.

Oltre ai pittori romeni più affermati a livello internazionale, ve ne furono molti altri, meno noti o raramente rappresentati nelle mostre all’estero, che hanno raffigurato Venezia e la sua laguna in dipinti di pregevole qualità estetica, nati dal soggiorno nella città lagunare che essi ritenevano, all’epoca, una meta obbligatoria per le composizioni «en plein air», aventi come soggetto il paesaggio urbano italiano. Così, Elena Popea (1879–1941), Vasile Popescu (1894–1944), Ştefan Popescu (1872–1948), Gustav Sámuel Kollár (1879–1970), Marius Bunescu (1881–1971), Eugen Ispir (1909–1974), Octav Angheluţă (1904–1979), Adam Bălţatu (1889–1979), Aurel Bordenache (1902–1987), Dem Iordache (1905–1982), Ioan Sima (1898–1985), Brăduţ Covaliu (1924–1991), Vasile Dobrian (1912–1999), Constantin Piliuţă (1929–2003), Virgil Demetrescu–Duval (1930–2005) e altri ancora, hanno raffigurato Venezia e la sua laguna in pregevoli dipinti che evidenziano una loro particolarità stilistica nel panorama artistico romeno novecentesco. Le architetture rinascimentali, i sontuosi palazzi e le maestose chiese, i canali nei quali si rispecchiano le luci dell’alba, le diverse imbarcazioni tradizionali che si incrociano nel loro frenetico e quotidiano passaggio, insomma tutti gli elementi che costituiscono la poetica del paesaggio veneziano si ritrovano almeno in uno dei dipinti «en plein air» di numerosi artisti romeni.

Il fascino di Venezia, città che ha ispirato artisti di tutto il mondo, che è raffigurata nelle opere di tutte le scuole pittoriche europee del Novecento, è dovuto soprattutto alla simbiosi tra acqua e terra, ad una terra lambita dalle acque dell’Adriatico: elementi di questa simbiosi si ritrovano nei canali, lungo i quali scorrono le gondole, nelle calli, nei campi e nei campielli, sui quali si affacciano palazzi plurisecolari, nelle piazze inondate dalla luce del sole e affollate da gruppi rumorosi di villeggianti, nell’ambiente urbano, che conserva tutto il suo fascino rinascimentale e barocco, e trasuda storia in ogni angolo, ricordando perennemente le glorie del passato, del tempo in cui la Serenissima dominava i mari e l’élite veneziana, per la sua raffinatezza e opulenza, ispirava i patriziati urbani e le corti di gran parte dell’Europa del tardo Medioevo e dell’Età moderna.

Nella paesaggistica «veneziana» di ambito romeno, gli effetti luminosi, catturati dalla pittura all’aperto, danno rilievo al paesaggio lagunare e ne esaltano i tratti di unicità, trasfondendo sulla tela un’atmosfera ipnotica e favolosa. Il mescolarsi di luce e chiaroscuro trasforma la percezione spaziale dell’osservatore, in una prospettiva che consente profondità e immerge nell’ambiente apparentemente più autentico della città lagunare.

La mostra intende esporre on-line i dipinti che raffigurano Venezia e la sua laguna, e che sono conservati nelle collezioni dei Musei Regionali e Civici della Romania, portando all’attenzione del pubblico opere di artisti romeni del Novecento poco noti o del tutto sconosciuti, le quali, per la loro qualità estetica, meritano di essere presentate ai visitatori della pagina Facebook e dell’account Instagram dell’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia.

L’immagine di ogni dipinto sarà corredata da una scheda contenente un breve profilo biografico dell’artista e dati sintetici sull’opera esposta. L’esposizione on-line intende contribuire alla valorizzazione del patrimonio artistico romeno in Italia. La mostra on-line è il risultato del partenariato tra l’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia e i seguenti Musei Regionali e Civici della Romania, che hanno cortesemente messo a disposizione degli organizzatori le immagini ad alta definizione dei dipinti e i dati tecnici e scientifici delle opere: Museo Regionale Argeş di Piteşti; Museo d’Arte del Complesso Museale «Iulian Antonescu» di Bacău; Museo «Vasile Pârvan» di Bârlad; Museo d’Arte di Braşov; Museo di Brăila «Carol I»; Museo Regionale Botoşani; Museo Civico di Bucarest e Pinacoteca Civica di Bucarest; Museo Regionale Buzău; Museo di Arti Visive di Galaţi; Museo Regionale Ialomiţa di Slobozia; Museo Regionale Mureş di Târgu Mureş; Complesso Nazionale Museale «Curtea Domnească» di Târgovişte; Museo d’Arte del Complesso Museale Nazionale Neamţ di Piatra Neamţ; Museo Regionale d’Arte Prahova «Ion Ionescu Quintus» di Ploieşti; Museo Nazionale Brukenthal di Sibiu; Museo d’Arte di Timişoara; Museo d’Arte dell’Istituto per le Ricerche Eco–Museali «Gavrilă Simion» di Tulcea; Museo Regionale «Stefano il Grande» di Vaslui; Museo Regionale di Storia e Arte di Zalău; con la collaborazione, altresì, della Società dei Collezionisti d’Arte della Romania.

Instituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia
Cannaregio 2214-30121 Venezia(VE)
Tel:0039 041 52 42 309/0039 041 52 42 057
Fax:0039 041 71 53 31
E-mail:istiorga@tin.it
Web:http://www.icr.ro/venetia

martedì 30 giugno 2020

Veneţia şi laguna veneţiană în viziunea artiştilor români ai secolului XX», expoziţie on-line pe pagina de Facebook şi pe contul oficial de Instagram ale Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, 1 iulie–1 octombrie 2020

Comunicat de presa

In perioada 1 iulie–1 octombrie 2020 pe pagina de Facebook şi pe contul oficial de Instagram ale Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia va avea loc o expozitie on-line cu tema <<Veneţia şi laguna veneţiană în viziunea artiştilor români ai secolului XX>>.

Expoziţia on-line este rezultatul parteneriatului Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia cu Muzeul Judeţean Argeş din Piteşti, Muzeul de Artă al Complexului Muzeal «Iulian Antonescu» din Bacău, Muzeul «Vasile Pârvan» din Bârlad, Muzeul de Artă din Braşov, Muzeul Brăilei «Carol I», Muzeul Judeţean Botoşani, Muzeul Municipiului Bucureşti – Pinacoteca Municipiului Bucureşti, Muzeul Judeţean Buzău, Muzeul de Artă Vizuală din Galaţi, Muzeul Judeţean Ialomiţa, Muzeul Judeţean Mureş, Complexul Naţional Muzeal «Curtea Domnească» din Târgovişte, Muzeul de Artă al Complexului Muzeal Naţional Neamţ, Muzeul Judeţean de Artă Prahova «Ion Ionescu Quintus», Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu, Muzeul de Artă Timişoara, Muzeul de Artă al Institutului de Cercetări Eco–Muzeale «Gavrilă Simion» din Tulcea, Muzeul Judeţean «Ştefan cel Mare» din Vaslui, Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, cu colaborarea Societăţii Colecţionarilor de Artă din România, şi va prezenta publicului viziunea artiştilor români din secolul XX asupra Veneţiei şi a lagunei sale, care în cursul veacului trecut au inspirat numeroşi pictori din întreaga lume.

Inaugurarea Bienalei Internaţionale de Artă, în 1895, a transformat Veneţia nu doar într-o sursă de inspiraţie pentru artişti, ci şi în cel mai important centru internaţional de promovare a artelor vizuale, într-un pol de iradiere a curentelor artistice şi al influenţei exponenţilor acestora.

Artişti reputaţi ca Pierre Auguste Renoir (1841–1919), Claude Monet (1840–1926), John Singer Sargent (1856–1925), Anders Zorn (1860–1920), Paul Signac (1863–1935), Vasili Kandinski (1866–1944), Oskar Kokoschka (1886–1980) şi alţii au surprins în lucrările lor farmecul, frumuseţea şi magnetismul Veneţiei şi ale lagunei veneţiene.

La rândul lor, pictorii români au găsit la Veneţia sursa ideală de inspiraţie pentru o peisagistică de o policromie exuberantă de factură impresionistă şi neoimpresionistă. Gheorghe Petraşcu (1872–1949), Constantin Artachino (1870–1954), Jean Alexandru Steriadi (1880–1956), Eustaţiu Stoenescu (1884–1957), Nicolae Dărăscu (1883–1959), Rudolf Schweitzer–Cumpăna (1886–1975), Corneliu Baba (1906–1997) sunt doar câţiva dintre artiştii români care s-au aplecat asupra temelor «veneţiene» în creaţia lor artistică.

Alături de aceştia, numeroşi alţi pictori contemporani români – Elena Popea (1879–1941), Vasile Popescu (1894–1944), Ştefan Popescu (1872–1948), Gustav Sámuel Kollár (1879–1970), Marius Bunescu (1881–1971), Eugen Ispir (1909–1974), Octav Angheluţă (1904–1979), Adam Bălţatu (1889–1979), Aurel Bordenache (1902–1987), Dem Iordache (1905–1982), Ioan Sima (1898–1985), Brăduţ Covaliu (1924–1991), Vasile Dobrian (1912–1999), Constantin Piliuţă (1929–2003), Virgil Demetrescu–Duval (1930–2005), etc. – au dedicat oraşului lagunar lucrări definitorii pentru stilul şi calitatea estetică a operei lor.

Arhitectura renascentistă, cu palatele somptuoase şi edificiile de cult impunătoare, canalele veneţiene reflectând lumina răsăritului de soare, ambarcaţiunile străbătând apele lagunei, adică poezia peisajului veneţian, au inspirat multe dintre lucrările în plein air ale artiştilor români. La farmecul Veneţiei, ce a atras numeroşi artişti de pretutindeni, oraşul fiind înfăţişat în lucrări realizate de toate şcolile de pictură europene din secolul XX, contribuie simbioza dintre apă şi pământ, ca şi undele Adriaticii, canalele lagunei pe care alunecă agale gondolele, străzile înguste şi animate străjuite de edificii cu o istorie seculară, pieţele luminoase ce adună mulţimi zgomotoase sau monumentele arhitectonice ale măreţiei unor vremuri apuse, în care Serenissima domina mările şi inspira prin opulenţă şi rafinament curţile regale şi princiare ale Europei.

Efectele luminii transpuse în pictură pun în valoare acest univers unic, care se regăseşte şi în peisagistica «veneţiană» a artiştilor români, reflectând adesea o atmosferă hipnotică şi fabuloasă, prin amestecul de lumină naturală şi efecte de clarobscur ce modifică percepţia privitorului asupra spaţiului deschis, oferindu-i o perspectivă cu profunzimi introspective, printr-un impact vizual ce îl transpune în atmosfera fascinantă a oraşului lagunar.

Proiectul expoziţional, realizat în parteneriat cu Muzee din aproape toate zonele ţării, care au pus la dispoziţia organizatorilor imaginile lucrărilor şi expertiza ştiinţifică şi tehnică necesare pentru implementarea acestuia, vizează identificarea, inventarierea şi expunerea on-line a lucrărilor care au ca temă Veneţia şi laguna veneţiană, aflate în colecţiile instituţiilor muzeale judeţene şi municipale, urmărind astfel să aducă în atenţia vizitatorilor opere ale şcolii româneşti de pictură mai puţin cunoscute în străinătate, deşi, prin valoarea lor estetică, merită pe deplin să fie prezentate publicului, contribuind astfel la mai buna cunoaştere a patrimoniului cultural românesc în Italia. Fiecare lucrare este însoţită de o scurtă fişă în limba italiană, ce cuprinde date biografice ale autorului şi descrierea operei expuse on-line.

Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia
Palazzo Correr - Campo Santa Fosca ,
Cannaregio 2214 30121
VENEŢIA, ITALIA

Code for Romania, tinerii programatori romani care fără să fie plătiți au ajutat statul în vremea pandemiei creind platformele Știri Oficiale, Date la zi, Diaspora Hub, Ro Help,Ce trebuie să fac

Code for Romania, tinerii programatori care fără să fie plătiți au ajutat statul în vremea pandemiei: „Faptul că am reușit poate da încredere în întregul proiect de digitalizare, care nu mai e doar o fantasmă sau un caiet de sarcini”.

În perioada pandemiei, organizația Code for Romania a dezvoltat în parteneriat cu instituțiile statului, câteva platforme care își propun să ajute societatea românească să răspundă mai bine provocărilor aduse de criza de Covid 19.

„Ne-am dat seama că noi putem să venim cu un lucru pe care statul nu îl are și de care este nevoie: un răspuns rapid din punct de vedere tehnologic la nevoile care apar. Noi, anul trecut, am studiat zona de răspuns la un potențial cutremur. Ne-a folosit foarte mult, pentru că, de fapt, multe dintre problemele care sunt în acel tip de dezastru există și aici: nevoia de acces rapid la informații, problema știrilor false, nevoia de a putea să donezi într-un mod sigur către niște cauze validate. Așa că am mers către ei cu propunerea unui unui ecosisteme format din 6 soluții”, povestește Bogdan Ivănel, Managing Director al Code for Romania.

Astfel au apărut platformele Știri Oficiale, Date la zi, Diaspora Hub, Ro Help, Ce trebuie să fac, create de comunitatea de tineri profesioniști care dezvoltă pro-bono soluţii IT, în colaborarea cu Guvernul României, Autoritatea pentru Digitalizarea României și DSU. Fiecare platfomă a încercat să răspundă unei nevoi: de la cea de informare din surse oficiale și de date actualizate, până la cea de sfaturi de prevenire a infectării sau a gestionării relației cu copiii în starea de urgență. De la nevoia de ști în ce condiții te poți întoarce din străinătate acasă, până la cea de a dona în siguranța unor cauze validate. O a șasea soluție, Jurnal Medical, care le permite utilizatorilor aflați în izolare să încarce zilnic informații despre starea de sănătate și să le transmită către DSP și către medicul curant, a fost predată Asociației pentru Digitalizarea României, dar nu a fost lansată înca.

470 de voluntari Code for Romania au scris cel puțin o linie de cod, în timp ce alți 50 de oameni și-au donat constant timpul și priceperea pentru a dezvolta cele 6 platforme. Astfel Știri Oficiale, o platformă care ar fi fost în condiții normale gata într-o lună sau două, a fost operațională în 3 zile. Ro Help, la a cărei dezvoltare o firmă ar fi lucrat cel puțin 6 luni, a devenit funcțională într-o lună, spune Bogdan Ivănel.

Cea mai accesată platformă este Știri Oficiale, care a fost accesată de 1 din 3 români. A devenit ancora și prin faptul că a fost prima lansată, dar și prin faptul că a fost comunicată masiv de Guvern. În orașele mari a fost accesată masiv. Date la Zi și Știri Oficiale au avut cei mai mulți vizitatori, a existat o discrepanță destul de mare față de Ce trebuie să fac. Oamenii a fost mult mai interesată de date, de informații de la Guvern decât de sfaturi”, arată reprezentantul Code for Romania. Acesta spune că toate soluțiile vor rămâne în vigoare pe perioada pandemiei, însă în cazul unei alte situații de urgență infrastructura de la baza lor va putea fi folosită pentru a crea platforme similare în doar câteva ore.

Pe partea de conținut, Code for Romania a lucrat în mod direct cu instituțiile aflate în prima linie - DSU, Ministerul Sănătății, Guvernul României, Ministerul Afacerilor Externe. „A fost fantastic că am găsit deschidere, nu se găsește oricând o astfel de deschidere, cred că ea a fost cauzată și de situația de criză în care ne aflam. Sper că autoritățile au înțeles faptul că tehnologia este parte a strategiei de răspuns în orice criză în secolul 21. Sper că au învățat faptul că au nevoie de ajutor și că ajutorul poate să vină din partea societății civile. Ne dorim ca în situații de genul acesta să avem un cadru mult mai clar de colaborare ca să le putem pune la dispoziție experiența noastră. Dorim să existe mecanisme în care să putem colabora indiferent de cine e la putere.Și am vrea să fie mult mai clare mecanismele, pentru că au fost îngreunate puțin lucrurile de birocrația inițială. Noi lucrăm în perioada asta la niște puncte de feedback pe care dorim să le înaintăm celor din Guvern. Niște lucruri pe care le-am dori corectate și pentru care vedem soluții, pentru că dorim să construim mai bine în viitor”, afirmă Bogdan Ivănel.

„În acea perioadă, fiecare avea nevoie să simtă măcar o fărâmă de control”

Colega sa, Alexandra Ștefănescu, este Tech Officer la Code for Romania și a coordonat efortul voluntarilor din perioada pandemiei. Sute de oameni au răspuns la apelul Code for Romania și au luat parte la o Hack Day anti-Covid.

Alte câteva zeci de voluntari au lucrat până târziu în noapte pentru a duce la bun sfârșit soluțiile. Iar câțiva au primit permisiunea de la firmele lor de a lucra la platformele Code for Romania în timpul programului. Mulți dintre voluntarii care au participat la Hack Day nu mai colaboraseră niciodată cu Code for Romania. „Erau oameni care simțeau nevoia să facă ceva, pentru că în acea perioadă fiecare avea nevoie să simtă măcar o fărâmă de control. Având prea multe proiecte, am luat atunci și din oamenii noi și le-am dat să scrie cod, având încredere deplină în ei. Și nu ne-am înșelat. Importantă a fost comunicarea, care se întâmpla pe toate canalele slack-ului în paralel. A fost jumătate muncă de comunicare și jumătate muncă de dezvoltare”, spune Alexandra Ștefănescu.

„Stresul era la cote maxime, eu nu cred că am lucrat vreodată într-o situație atât de stresantă și totuși niciodată nu ne-am pierdut omenia”

Au folosit la crearea platformelor instrumente care să le permită să testeze în paralel cu procesul de dezvoltare. „Platformele au în spate niște tehnologii foarte bine alese, ca să facă un singur lucru și să îl facă foarte bine. Nu ne-am complicat, nu am făcut rachete spațiale, am ținut totul simplu și curat. Nu am intrat în lucruri de o complexitate pe care să nu o mai poți gestiona. Provocarea a fost să nu ne abatem de la ce ne-am propus și să nu ne complicăm, pentru că altfel nu mai terminam. Am beneficiat de niște tool-uri foarte puternice - ce implementam testam, ne uitam cum arată live. A fost foarte complicat să ne punem, ca dezvoltatori, în pielea utilizatorilor. Ne întrebam: dacă aș avea nevoie să mă informez rapid, ce ar trebui să am la dispoziție”, povestește ea.

Deși presiunea a fost enormă, voluntarii au reușit să depășească momentele încordate. „De fiecare dată reușeam să dezamorsăm situațiile prin umor. Și a fost foarte impresionant. Stresul era la cote maxime, eu nu cred că am lucrat vreodată într-o situație atât de stresantă și totuși niciodată nu ne-am pierdut omenia.

La stresul situației a cărei gravitate nu cunoșteam se adăuga stresul emoțional al fiecăruia. Unii poate că stăteau acasă împreună cu copiii și trebuiau să jongleze cu ei, unii poate erau însingurați și nu puteau avea contact cu cei dragi. Au fost fel de fel de situații care te distrag, îți îngreunează mintea și te fac să nu mai fii tu 100%”, explică ea.

„Faptul că am reușit poate da încredere în întregul proiect de digitalizare, care nu mai e doar o fantasmă sau un caiet de sarcini” Însă crede că au reușit să demonstreze că și în situații de criză pot fi generate soluții viabile cu ajutorul muncii voluntare. „Am creat niște aplicații, care funcționează, care sunt utile, la care niște oameni recurg nu în momente de calm, ci momente de stres, când au nevoie rapid să își răspundă la întrebări. Și faptul că am reușit poate da încredere în întregul proiect de digitalizare, care nu mai e doar o fantasmă sau un caiet de sarcini”, crede Alexandra Ștefănescu.

Cum a lucrat cu reprezentanții instituțiilor statului? „Am avut sentimentul că colaborăm. Niște oameni care nu ar fi stat niciodată împreună la bere căutau în ei niște resurse de răbdare sau de empatie, ca să se înțeleagă. Nu ne-a fost ușor. Pentru că deși vorbeam despre un bun pe care toată lumea îl voia, vorbeam și în limbaj diferit, și cu niște contexte diferite. Ritmul nostru de lucru foarte alert poate a obosit oamenii cu care colaboram. Poate pe noi ne-au exasperat procesele prin care trebuia să trecem pentru a ajunge unde voiam cu toții. Oamenii de la stat au nevoie de un nivel mai mare de certitudine pentru a lua o decizie față de noi, care eram mai dispuși să ne asumăm riscuri. Chestiile astea s-au văzut la nivel uman, nu la nivel de instituții. Dar ceea ce a dovedit această perioadă a fost că, în ciuda faptului că diferențele astea există, totuși dialogul poate avea loc, iar rezultatele sunt foarte bune”. (Raluca Ion)

Sursa:Republica