La comunità romena si incontra e si racconta attraverso storie quotidiane, punti di vista, fatti di cronaca, appuntamenti e novità, per non dimenticare le radici e per vivere meglio la distanza dal paese natale.
Informazioni utili per i romeni che vivono in Italia, per conoscere le opportunità che la realtà circostante offre e divenire cittadini attivi.

Comunitatea Românească în Italia

Locul unde comunitatea românească se regăsește zilnic în știri, noutăți, mărturii, informații și sfaturi, pentru a nu uita rădăcinile și a trăi mai bine departe de țara natală. Informații utile pentru românii care trăiesc în Italia, despre oportunitățile pe care le oferă realitatea din jur și pentru a deveni cetățeni activi.

Bun găsit pe site! Benvenuto!

Comentează articolele publicate! Commenta gli articoli pubblicati!

martedì 30 giugno 2020

Veneţia şi laguna veneţiană în viziunea artiştilor români ai secolului XX», expoziţie on-line pe pagina de Facebook şi pe contul oficial de Instagram ale Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, 1 iulie–1 octombrie 2020

Comunicat de presa

In perioada 1 iulie–1 octombrie 2020 pe pagina de Facebook şi pe contul oficial de Instagram ale Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia va avea loc o expozitie on-line cu tema <<Veneţia şi laguna veneţiană în viziunea artiştilor români ai secolului XX>>.

Expoziţia on-line este rezultatul parteneriatului Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia cu Muzeul Judeţean Argeş din Piteşti, Muzeul de Artă al Complexului Muzeal «Iulian Antonescu» din Bacău, Muzeul «Vasile Pârvan» din Bârlad, Muzeul de Artă din Braşov, Muzeul Brăilei «Carol I», Muzeul Judeţean Botoşani, Muzeul Municipiului Bucureşti – Pinacoteca Municipiului Bucureşti, Muzeul Judeţean Buzău, Muzeul de Artă Vizuală din Galaţi, Muzeul Judeţean Ialomiţa, Muzeul Judeţean Mureş, Complexul Naţional Muzeal «Curtea Domnească» din Târgovişte, Muzeul de Artă al Complexului Muzeal Naţional Neamţ, Muzeul Judeţean de Artă Prahova «Ion Ionescu Quintus», Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu, Muzeul de Artă Timişoara, Muzeul de Artă al Institutului de Cercetări Eco–Muzeale «Gavrilă Simion» din Tulcea, Muzeul Judeţean «Ştefan cel Mare» din Vaslui, Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, cu colaborarea Societăţii Colecţionarilor de Artă din România, şi va prezenta publicului viziunea artiştilor români din secolul XX asupra Veneţiei şi a lagunei sale, care în cursul veacului trecut au inspirat numeroşi pictori din întreaga lume.

Inaugurarea Bienalei Internaţionale de Artă, în 1895, a transformat Veneţia nu doar într-o sursă de inspiraţie pentru artişti, ci şi în cel mai important centru internaţional de promovare a artelor vizuale, într-un pol de iradiere a curentelor artistice şi al influenţei exponenţilor acestora.

Artişti reputaţi ca Pierre Auguste Renoir (1841–1919), Claude Monet (1840–1926), John Singer Sargent (1856–1925), Anders Zorn (1860–1920), Paul Signac (1863–1935), Vasili Kandinski (1866–1944), Oskar Kokoschka (1886–1980) şi alţii au surprins în lucrările lor farmecul, frumuseţea şi magnetismul Veneţiei şi ale lagunei veneţiene.

La rândul lor, pictorii români au găsit la Veneţia sursa ideală de inspiraţie pentru o peisagistică de o policromie exuberantă de factură impresionistă şi neoimpresionistă. Gheorghe Petraşcu (1872–1949), Constantin Artachino (1870–1954), Jean Alexandru Steriadi (1880–1956), Eustaţiu Stoenescu (1884–1957), Nicolae Dărăscu (1883–1959), Rudolf Schweitzer–Cumpăna (1886–1975), Corneliu Baba (1906–1997) sunt doar câţiva dintre artiştii români care s-au aplecat asupra temelor «veneţiene» în creaţia lor artistică.

Alături de aceştia, numeroşi alţi pictori contemporani români – Elena Popea (1879–1941), Vasile Popescu (1894–1944), Ştefan Popescu (1872–1948), Gustav Sámuel Kollár (1879–1970), Marius Bunescu (1881–1971), Eugen Ispir (1909–1974), Octav Angheluţă (1904–1979), Adam Bălţatu (1889–1979), Aurel Bordenache (1902–1987), Dem Iordache (1905–1982), Ioan Sima (1898–1985), Brăduţ Covaliu (1924–1991), Vasile Dobrian (1912–1999), Constantin Piliuţă (1929–2003), Virgil Demetrescu–Duval (1930–2005), etc. – au dedicat oraşului lagunar lucrări definitorii pentru stilul şi calitatea estetică a operei lor.

Arhitectura renascentistă, cu palatele somptuoase şi edificiile de cult impunătoare, canalele veneţiene reflectând lumina răsăritului de soare, ambarcaţiunile străbătând apele lagunei, adică poezia peisajului veneţian, au inspirat multe dintre lucrările în plein air ale artiştilor români. La farmecul Veneţiei, ce a atras numeroşi artişti de pretutindeni, oraşul fiind înfăţişat în lucrări realizate de toate şcolile de pictură europene din secolul XX, contribuie simbioza dintre apă şi pământ, ca şi undele Adriaticii, canalele lagunei pe care alunecă agale gondolele, străzile înguste şi animate străjuite de edificii cu o istorie seculară, pieţele luminoase ce adună mulţimi zgomotoase sau monumentele arhitectonice ale măreţiei unor vremuri apuse, în care Serenissima domina mările şi inspira prin opulenţă şi rafinament curţile regale şi princiare ale Europei.

Efectele luminii transpuse în pictură pun în valoare acest univers unic, care se regăseşte şi în peisagistica «veneţiană» a artiştilor români, reflectând adesea o atmosferă hipnotică şi fabuloasă, prin amestecul de lumină naturală şi efecte de clarobscur ce modifică percepţia privitorului asupra spaţiului deschis, oferindu-i o perspectivă cu profunzimi introspective, printr-un impact vizual ce îl transpune în atmosfera fascinantă a oraşului lagunar.

Proiectul expoziţional, realizat în parteneriat cu Muzee din aproape toate zonele ţării, care au pus la dispoziţia organizatorilor imaginile lucrărilor şi expertiza ştiinţifică şi tehnică necesare pentru implementarea acestuia, vizează identificarea, inventarierea şi expunerea on-line a lucrărilor care au ca temă Veneţia şi laguna veneţiană, aflate în colecţiile instituţiilor muzeale judeţene şi municipale, urmărind astfel să aducă în atenţia vizitatorilor opere ale şcolii româneşti de pictură mai puţin cunoscute în străinătate, deşi, prin valoarea lor estetică, merită pe deplin să fie prezentate publicului, contribuind astfel la mai buna cunoaştere a patrimoniului cultural românesc în Italia. Fiecare lucrare este însoţită de o scurtă fişă în limba italiană, ce cuprinde date biografice ale autorului şi descrierea operei expuse on-line.

Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia
Palazzo Correr - Campo Santa Fosca ,
Cannaregio 2214 30121
VENEŢIA, ITALIA

Code for Romania, tinerii programatori romani care fără să fie plătiți au ajutat statul în vremea pandemiei creind platformele Știri Oficiale, Date la zi, Diaspora Hub, Ro Help,Ce trebuie să fac

Code for Romania, tinerii programatori care fără să fie plătiți au ajutat statul în vremea pandemiei: „Faptul că am reușit poate da încredere în întregul proiect de digitalizare, care nu mai e doar o fantasmă sau un caiet de sarcini”.

În perioada pandemiei, organizația Code for Romania a dezvoltat în parteneriat cu instituțiile statului, câteva platforme care își propun să ajute societatea românească să răspundă mai bine provocărilor aduse de criza de Covid 19.

„Ne-am dat seama că noi putem să venim cu un lucru pe care statul nu îl are și de care este nevoie: un răspuns rapid din punct de vedere tehnologic la nevoile care apar. Noi, anul trecut, am studiat zona de răspuns la un potențial cutremur. Ne-a folosit foarte mult, pentru că, de fapt, multe dintre problemele care sunt în acel tip de dezastru există și aici: nevoia de acces rapid la informații, problema știrilor false, nevoia de a putea să donezi într-un mod sigur către niște cauze validate. Așa că am mers către ei cu propunerea unui unui ecosisteme format din 6 soluții”, povestește Bogdan Ivănel, Managing Director al Code for Romania.

Astfel au apărut platformele Știri Oficiale, Date la zi, Diaspora Hub, Ro Help, Ce trebuie să fac, create de comunitatea de tineri profesioniști care dezvoltă pro-bono soluţii IT, în colaborarea cu Guvernul României, Autoritatea pentru Digitalizarea României și DSU. Fiecare platfomă a încercat să răspundă unei nevoi: de la cea de informare din surse oficiale și de date actualizate, până la cea de sfaturi de prevenire a infectării sau a gestionării relației cu copiii în starea de urgență. De la nevoia de ști în ce condiții te poți întoarce din străinătate acasă, până la cea de a dona în siguranța unor cauze validate. O a șasea soluție, Jurnal Medical, care le permite utilizatorilor aflați în izolare să încarce zilnic informații despre starea de sănătate și să le transmită către DSP și către medicul curant, a fost predată Asociației pentru Digitalizarea României, dar nu a fost lansată înca.

470 de voluntari Code for Romania au scris cel puțin o linie de cod, în timp ce alți 50 de oameni și-au donat constant timpul și priceperea pentru a dezvolta cele 6 platforme. Astfel Știri Oficiale, o platformă care ar fi fost în condiții normale gata într-o lună sau două, a fost operațională în 3 zile. Ro Help, la a cărei dezvoltare o firmă ar fi lucrat cel puțin 6 luni, a devenit funcțională într-o lună, spune Bogdan Ivănel.

Cea mai accesată platformă este Știri Oficiale, care a fost accesată de 1 din 3 români. A devenit ancora și prin faptul că a fost prima lansată, dar și prin faptul că a fost comunicată masiv de Guvern. În orașele mari a fost accesată masiv. Date la Zi și Știri Oficiale au avut cei mai mulți vizitatori, a existat o discrepanță destul de mare față de Ce trebuie să fac. Oamenii a fost mult mai interesată de date, de informații de la Guvern decât de sfaturi”, arată reprezentantul Code for Romania. Acesta spune că toate soluțiile vor rămâne în vigoare pe perioada pandemiei, însă în cazul unei alte situații de urgență infrastructura de la baza lor va putea fi folosită pentru a crea platforme similare în doar câteva ore.

Pe partea de conținut, Code for Romania a lucrat în mod direct cu instituțiile aflate în prima linie - DSU, Ministerul Sănătății, Guvernul României, Ministerul Afacerilor Externe. „A fost fantastic că am găsit deschidere, nu se găsește oricând o astfel de deschidere, cred că ea a fost cauzată și de situația de criză în care ne aflam. Sper că autoritățile au înțeles faptul că tehnologia este parte a strategiei de răspuns în orice criză în secolul 21. Sper că au învățat faptul că au nevoie de ajutor și că ajutorul poate să vină din partea societății civile. Ne dorim ca în situații de genul acesta să avem un cadru mult mai clar de colaborare ca să le putem pune la dispoziție experiența noastră. Dorim să existe mecanisme în care să putem colabora indiferent de cine e la putere.Și am vrea să fie mult mai clare mecanismele, pentru că au fost îngreunate puțin lucrurile de birocrația inițială. Noi lucrăm în perioada asta la niște puncte de feedback pe care dorim să le înaintăm celor din Guvern. Niște lucruri pe care le-am dori corectate și pentru care vedem soluții, pentru că dorim să construim mai bine în viitor”, afirmă Bogdan Ivănel.

„În acea perioadă, fiecare avea nevoie să simtă măcar o fărâmă de control”

Colega sa, Alexandra Ștefănescu, este Tech Officer la Code for Romania și a coordonat efortul voluntarilor din perioada pandemiei. Sute de oameni au răspuns la apelul Code for Romania și au luat parte la o Hack Day anti-Covid.

Alte câteva zeci de voluntari au lucrat până târziu în noapte pentru a duce la bun sfârșit soluțiile. Iar câțiva au primit permisiunea de la firmele lor de a lucra la platformele Code for Romania în timpul programului. Mulți dintre voluntarii care au participat la Hack Day nu mai colaboraseră niciodată cu Code for Romania. „Erau oameni care simțeau nevoia să facă ceva, pentru că în acea perioadă fiecare avea nevoie să simtă măcar o fărâmă de control. Având prea multe proiecte, am luat atunci și din oamenii noi și le-am dat să scrie cod, având încredere deplină în ei. Și nu ne-am înșelat. Importantă a fost comunicarea, care se întâmpla pe toate canalele slack-ului în paralel. A fost jumătate muncă de comunicare și jumătate muncă de dezvoltare”, spune Alexandra Ștefănescu.

„Stresul era la cote maxime, eu nu cred că am lucrat vreodată într-o situație atât de stresantă și totuși niciodată nu ne-am pierdut omenia”

Au folosit la crearea platformelor instrumente care să le permită să testeze în paralel cu procesul de dezvoltare. „Platformele au în spate niște tehnologii foarte bine alese, ca să facă un singur lucru și să îl facă foarte bine. Nu ne-am complicat, nu am făcut rachete spațiale, am ținut totul simplu și curat. Nu am intrat în lucruri de o complexitate pe care să nu o mai poți gestiona. Provocarea a fost să nu ne abatem de la ce ne-am propus și să nu ne complicăm, pentru că altfel nu mai terminam. Am beneficiat de niște tool-uri foarte puternice - ce implementam testam, ne uitam cum arată live. A fost foarte complicat să ne punem, ca dezvoltatori, în pielea utilizatorilor. Ne întrebam: dacă aș avea nevoie să mă informez rapid, ce ar trebui să am la dispoziție”, povestește ea.

Deși presiunea a fost enormă, voluntarii au reușit să depășească momentele încordate. „De fiecare dată reușeam să dezamorsăm situațiile prin umor. Și a fost foarte impresionant. Stresul era la cote maxime, eu nu cred că am lucrat vreodată într-o situație atât de stresantă și totuși niciodată nu ne-am pierdut omenia.

La stresul situației a cărei gravitate nu cunoșteam se adăuga stresul emoțional al fiecăruia. Unii poate că stăteau acasă împreună cu copiii și trebuiau să jongleze cu ei, unii poate erau însingurați și nu puteau avea contact cu cei dragi. Au fost fel de fel de situații care te distrag, îți îngreunează mintea și te fac să nu mai fii tu 100%”, explică ea.

„Faptul că am reușit poate da încredere în întregul proiect de digitalizare, care nu mai e doar o fantasmă sau un caiet de sarcini” Însă crede că au reușit să demonstreze că și în situații de criză pot fi generate soluții viabile cu ajutorul muncii voluntare. „Am creat niște aplicații, care funcționează, care sunt utile, la care niște oameni recurg nu în momente de calm, ci momente de stres, când au nevoie rapid să își răspundă la întrebări. Și faptul că am reușit poate da încredere în întregul proiect de digitalizare, care nu mai e doar o fantasmă sau un caiet de sarcini”, crede Alexandra Ștefănescu.

Cum a lucrat cu reprezentanții instituțiilor statului? „Am avut sentimentul că colaborăm. Niște oameni care nu ar fi stat niciodată împreună la bere căutau în ei niște resurse de răbdare sau de empatie, ca să se înțeleagă. Nu ne-a fost ușor. Pentru că deși vorbeam despre un bun pe care toată lumea îl voia, vorbeam și în limbaj diferit, și cu niște contexte diferite. Ritmul nostru de lucru foarte alert poate a obosit oamenii cu care colaboram. Poate pe noi ne-au exasperat procesele prin care trebuia să trecem pentru a ajunge unde voiam cu toții. Oamenii de la stat au nevoie de un nivel mai mare de certitudine pentru a lua o decizie față de noi, care eram mai dispuși să ne asumăm riscuri. Chestiile astea s-au văzut la nivel uman, nu la nivel de instituții. Dar ceea ce a dovedit această perioadă a fost că, în ciuda faptului că diferențele astea există, totuși dialogul poate avea loc, iar rezultatele sunt foarte bune”. (Raluca Ion)

Sursa:Republica

Călătoriile și transportul în condiții de siguranță pe timpul pandemiei de coronavirus


Pandemia de coronavirus reprezintă o amenințare gravă la adresa sănătății publice. Pentru a salva vieți, a fost necesar să se oprească anumite activități și să se adopte acțiuni restrictive coordonate. Aceste măsuri au dus ,cu siguranță, la o încetinire severă a economiilor majorității statelor lumii și au provocat întârzieri în furnizarea de bunuri și servicii esențiale. În acest context,Comisia Europeană a luat măsuri pentru a asigura continuitatea serviciilor de transport terestru, naval și aerian,aceste servicii fiind de importanță vitală pentru funcționarea pieței interne a UE și pentru răspunsul eficace al acesteia la actuală criză de sănătate publică.

Pentru cei care doresc să călătorească în străinătate în următoarea perioada și vor să știe în ce țări pot călători și în ce condiții ,dacă vor fi nevoiți să între în carantină o dată intrați pe teritoriul unui stat sau nu,o pot face accesând site ul Oficial al Uniunii Europene https://reopen.europa.eu .De pe acest site se poate afla în timp util pentru destinația dorită actualizările legislației în acest sens,pentru a călători în condiții de siguranță pe timp de pandemie și coronavirus .

  Călătoriile și transportul : https://reopen.europa.eu/ro

sabato 27 giugno 2020

Alegeri pentru Parlamentul României - 2020


Cetățenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reședința în străinătate, care doresc sa-si exercite dreptul la vot la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2020, se pot înregistra, începând cu 1 aprilie 2020, pe platforma www.votstrainatate.ro, gestionată de Autoritatea Electorală Permanentă, pentru a vota prin corespondență sau pentru a vota la o secție de votare în străinătate.

Procedura de înregistrare a alegătorilor se realizează exclusiv on-line și nu presupune deplasarea sau prezența la sediul misiunii diplomatice sau oficiului consular.

Pentru mai multe informații: http://www.mae.ro/node/52162 ​Orice eventuale modificări legislative sau decizii privind organizarea alegerilor parlamentare din acest an, în contextul pandemiei Covid-19, vor fi aduse, de îndată, la cunoștință publică.




Sursa:Ambasada Romaniei in Republica Italiana

Actualizarea listei statelor exceptate de la aplicarea măsurilor de carantină/izolare (zonă verde)

Premierul României, Ludovic Orban, a convocat luni 22 iunie a.c. Comitetul Național pentru Situații de Urgență care a adoptat hotărârea nr. 31 prin care a fost actualizată lista statelor exceptate de la aplicarea măsurilor de carantină/izolare (zonă verde). Excepția se aplică persoanelor asimptomatice care sosesc în România din statele aflate pe listă. Au fost adăugate încă cinci (5) state: Italia, Finlanda, Estonia, Irlanda și teritoriul european al Franței (Franța metropolitană).

Astfel, începând cu 23.06.2020, se exceptează de la măsura carantinării/izolării persoanele asimptomatice care sosesc în România din Italia. Zborurile către și dinspre țările care fac obiectul excepției de la carantine/izolare, menționate mai sus, pot fi reluate pe toate aeroporturile din România.

Lista actualizată intră în vigoare la data 23.06.2020 și poate fi consultată pe site-ul www.cnscbt.ro. Noile prevederi au fost adoptate de Comitetul Național pentru Situații de Urgență, prin Hotărârea nr. 31 din 22.06.2020.

Pentru mai multe informații: https://stirioficiale.ro/informatii/informare-de-presa-22-06-2020-ora-19-30 

Sursa:Ambasada Romaniei in Republica Italiana

Cremonini travolto da polemiche social per nome alla colf. Ma lei dice: «Noi ci amiamo»

Il cantautore, ospite di Alessandro Cattelan su Sky, aveva raccontato di aver cambiato il nome alla donna delle pulizie di origini moldave. "Sono pagate e quindi possono far cambiare il loro nome"

ROMA - E’ polemica sui social dopo la frase di Cesare Cremonini ospite di Alessandro Cattelan a Epcc su Sky. L'artista ha raccontato un aneddoto che riguarda la sua donna delle pulizie: «Ho una donna delle pulizie che si chiama Emilia - ha detto Cremonini -. Non è vero, non si chiama Emilia, nome che vorrei dare a mia figlia. Lei è moldava e io ho preteso in onore della mia terra di chiamarla Emilia. Non so qual è il nome ma ognuno dovrebbe chiamare le persone come meglio crede, soprattutto le persone che entrano in casa tua. Sono pagate e quindi possono far cambiare il loro nome».

La battuta sulla colf moldava ha scatenato un putiferio su twitter. Oggi su Instagram Cremonini ha postato un video dell’incontro molto affettuoso avvenuto questa mattina tra lui e la signora che lo ringraziava per la citazione televisiva, e si concludeva con un bacio.

Fonte:La Sicilia

mercoledì 24 giugno 2020

Sânzienele (Drăgaica) - Sărbătoarea verii la români. Obiceiuri și tradiții


România sărbătorește Sanzienele (cunoscută și sub numele de Dragaica) astăzi, 24 iunie, o tradiție păgână care coincide cu sărbătoarea ortodoxă a nașterii Sfântului Ioan Botezatorul (Sf. Ioan Botezătorul). De asemenea, 24 iunie marchează mijlocul verii și sărbătorește natura și fecunditatea.

Dar astăzi este și Ziua universală a bluzei românești - Ia, o sărbătoare stabilită în 2013 și marcată în prezent de comunitățile românești din întreaga lume.

In credința populară,Sanzienele sunt fete foarte frumoase, care trăiesc în păduri sau câmpuri neexplorate de oameni. Plutesc în aer sau merg pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, dansând și cântând. Cerul se deschide în această noapte magică și se pot întâmpla minuni. Etnologul român Marcel Lutic a explicat pentru publicația locală Mediafax că Sanzienele „sunt considerate zânele pamantului, dând puteri speciale florilor și buruienilor, care sunt transformate în plante medicinale în jurul sărbătorii din 24 iunie. Nu este o coincidență că toate plantele încetează să crească după ziua de Sanziene. ”

Spre deosebire de Rusalii (Rusaliile), care sunt ființe fantastice rele, se consideră că Sanzienele sunt zâne bune. Cu toate acestea, se pot transforma în forțe rele dacă această zi nu este respectată și pot începe furtuni și aduce grindină, lăsând câmpul fără culturi și florile fără leac. 24 iunie este o zi de odihnă și nimeni nu ar trebui să facă niciun fel de muncă fizică în această zi.

Conform credinței populare, cerurile se deschid în noaptea de Ajunul Sanzienei, iar cei din Sanziene încep să danseze și să cânte. Noaptea este magică, lumea de dincolo intra în contact cu această lume. Pentru a speria spiritele rele, oamenii aprind focuri mari în unele părți ale României și, în unele sate, se plimbă chiar prin casă și câmpuri cu torțe aprinse.

Conform unei alte tradiții, în dimineața zilei de Sanziene, oamenii fac buchete cu flori cu același nume (Sanziene -patul Doamnei ), fac coroane și le arunca pe acoperiș. Se crede că persoana va avea o viață lungă dacă coroana rămâne pe acoperiș. De asemenea, dacă persoana care aruncă coroana Sanziene pe acoperiș este o fată, iar coroana rămâne pe acoperiș, asta însemna că fata se căsătoreste în acel an.

De asemenea, în noaptea precedentă de Sanziene, femeile fac coroane cu aceleași flori și le așează sub perne pentru a visa la viitorul lor soț.

Oamenii fac și coroane cu florile culese în această zi sau le legau sub formă de cruce și le duc la biserica unde sunt sfințite. Apoi, le aduc înapoi acasă și le țin pentru diverse practici magice, inclusiv tratarea bolilor și sperierea răului.

De obicei, târgurile sunt organizate în această zi, în mai multe regiuni ale României. În trecut, aceasta a fost o ocazie bună pentru bărbați și femei tinere de a se întâlni, sperând să se căsătorească. Unele dintre cele mai cunoscute târguri de acest fel au fost organizate de obicei la Buzău, Focșani, Câmpulung Muscel, Buda, în județul Vrancea, Ipatesti, județul Olt, Pitești, Crabunești, județul Olt și Brosteni, județul Mehedinți. Cel mai cunoscut târg este Târgul de fete de pe muntele Gaina.

martedì 23 giugno 2020

Ziua Universală a Iei 2020 sărbătorită online de Accademia di Romania in Roma


24 iunie 2020 
 
„Ziua Universală a Iei 2020” sărbătorită on-line de Accademia di Romania in Roma

Accademia di Romania in Roma, cu patronajul Ambasadei României în Italia și în parteneriat cu creart – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București șiAsociația Culturală „Isvor” din București, va sărbători Ziua Universală a Iei 2020printr-o serie de proiecte din diferite domenii precum: literatură, muzică și film – proiecte ce vor fi prezentatepe pagina Facebook a instituției (https://www.facebook.com/AccademiaDiRomania/). Astfel,pe parcursul zilei de miercuri, 24 iunie 2020, vor fi prezentate următoarele evenimente:

24 iunie 2020, ora 10:00 (ora 11:00 ora României)

Prezentarea poveștii Sânzienele, suratele mele de Sînziana Popescu.Lecturile din volumul Andilandi. Călătoria lui Vlad pe celălalt tărâmvor fi realizate, în limba română de prozatoarea Sînziana Popescu și în limba italiană de traducătoarea Sara Salone. Introducerea lecturilor va fi realizată de conf. univ. dr. Oana Boșca-Mălin, directorul adjunct al Accademia di Romania in Roma.

Sînziana Popescu „este o Pasăre Măiastra, care a ales să locuiască pe un Târâm Fermecat ca să-i apere pe cititorii mici și mari de orice pericol, căci, în folclorul românesc, cum bine știți, Strigoii, Ielele, Zmeii, Căpcăunii sau Solomonarii pândesc la fiecare colț și capăt de rând ca să atace bunul mers al lucrurilor. Până să înceapă această aventură, Sînziana Popescu a poposit și în teatru, iar piesele ei pentru copii au fost premiate, traduse și jucate pe scene mari în toată țara sau la Teatrul Național Radiofonic. În afară de seria Andilandi, a scris și cărți bogat ilustrate: Mașinuța curcubeu, Experimentul Martinel (Editura Pionier Press, 2018) și Pentru Petrică, iepurașul meu cu ochii roșii (Editura Pandora M, 2017). De asemenea,volumul Andilandi. Călătoria lui Vlad pe celălalt tărâma fost publicat în 2015 în traducerea Sarei Salone, cu ilustrații realizate de Luca Clemente.Sînziana Popescu continuă să scrie cărți pentru copii, să țină ateliere și lecturi publice. Mai multe informații despre activitatea ei se găsesc pe www.andilandi.ro, la un click distanță de un zbor de poveste!”

Sara Salone a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității de Studii din Udine. A tradus din limba română câteva poezii ale Smarandei Vornicu și câteva povești de Grigore Vieru pentru Concursul Internațional „Estroverso”. Înainte de a traduce primul volum al seriei „Andilandi”, „Andilandi. Il viaggio di Vald nel Mondo-di-là/ Andilandi. Călătoria lui Vlad pe celălalt tărâm”,volum publicat în 2015, a obținut o bursă de studii pentru traducători în formare, oferită de Institutul Cultural Român din București

24 iunie 2020, ora 15:00 (ora 16:00 ora României)

În cadrul proiectului „Muzicieni români la Roma: stagiunea muzicală virtuală a Accademia di Romania in Roma”, Ansamblul Imago Mundi, cunoscut publicului pentru revalorificarea instrumentelor și a armoniilor vechi și a celor tradiționale românești, va prezenta, prin intermediul unei înregistrări, piesa Doina Oltului. Evenimentul este realizat în parteneriat cu Asociația Culturală „Isvor” din București și promovat de Radio România Muzical.

Ansamblul IMAGO MUNDI, un ansamblu de instrumente vechi ce prezentă un repertoriu special: compoziții și aranjamente contemporane inspirate din muzica tradițională românească – o selecție din proiectele recente ale ansamblului, „Isvor. George Enescu”, „Isvor. Constantin Brâncuși” și „100”. Fondat în 2001 de Oana și Daniel Ivaşcu, cu o bogată experiență acumulată de-a lungul celor peste 17 ani de existență, ansamblul a fost primit cu entuziasm la Viena, Istanbul, Estoril, București, Berlin, Riga, Londra, New York, Belgrad, Budapesta sau Tunis.Imago Mundi atrage deopotrivă publicul interesat de muzica veche, cât și pe ascultătorii de muzică clasică, jazz sau rock. Imago Mundi se adresează unui public dinamic, care caută alternative la muzica de consum; perspectiva din care este construit discursul muzical este aceea a omului contemporan, care nu expune piese de muzeu, ci cântă o muzică vie; este perspectiva omului influențat de experiența urbană, care ascultă jazz, rock, muzică clasică sau electronică deopotrivă, dar pentru care bucuria muzicii este întotdeauna motivată de ce simte, și nu de ce „se poartă”. Site: https://www.imagomundi.ro/en/home/

24 iunie 2020, ora 18:00 (ora 19:00 ora României)

Prezentarea în premieră a scurtmetrajului Sânziene. Sărbătoare și veșmânt realizat de Iulia Gorneanu. Materialul prezintă parcursul costumului tradițional feminin care a tradus statutul social al femeii și relația ei cu lumea înconjurătoare, văzută și nevăzută încă din cele mai vechi timpuri: “Luna iunie este timpul magic în care IA - asemenea zeițelor din vechime – renaște mai frumoasă, mai majestuoasă, mai seducătoare.Ne ajută să comunicăm o stare specială, ne dă identitate și aripi. Povestea IEI este povestea noastră iar noi o împărtășim acum întregii lumi.” (Iulia Gorneanu). Evenimentul este realizat în parteneriat cu creart – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București.

Iulia Gorneanu este din Viștea de Sus, Țara Făgărașului. După încheierea studiilor universitare (Universitatea București, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine (spaniolă – română) a lucrat patru ani în mediul academic, ca asistent universitar, apoi la Ambasadele Ecuador și Peru, aproape paisprezece ani. Începând cu 2007, a făcut parte din echipa de teren a emisiunii „La porțile ceriului”, difuzată pe TVR Cultural și TVR Internațional. În paralel cu proiectul de televiziune, a publicat săptămânal editoriale în Jurnalul Național pe teme de ritual țărănesc, ceremonial, limbaj al țesăturilor, calendar popular, mitologie și muzică tradițională. În perioada 2012-2014 a fost Director Artistic al Galeriei de Artă Galateca, iar din 2013 până în mai 2016, documentarist al emisiunii „Drumul lui Leșe” (TVR 2). În 2015 a inițiat campania „Salvează o ie, salvează o frântură de Românie”, susținută de IA Sibiu și comunitatea La Blouse Roumaine, premierea câștigătorilor având loc la Muzeul Astra, de Ziua Universală a Iei. Prin programul Artă contra Drog, a ținut conferințe și a prezentat expoziția „Veșmântul țărănesc de la arhaic la fashion” în zece orașe universitare din țară, încercând să demonstreze că piesele autentice din costumul tradițional pot fi integrate în ținute urbane, fără a se interveni asupra structurii și formei lor. Parte a aceluiași demers a fost inițierea festivalului „Heritage. Music and Fashion Festival” de la Baia Mare. În 2016 și-a expus colecția la Muzeul Național Cotroceni, într-o expoziție dedicată Reginei Maria a României. Apoi, s-a alăturat echipei care a pregătit candidatura orașului finalist Baia Mare, la titlul de Capitală Europeană a Culturii. Mai multe detalii despre activitatea stilistei Iulia Gorneanu găsiți pe https://iuliagorneanu.ro/

--------------------------

 24 giugno 2020 
 
Giornata Universale della "IE" - Camicia Tradizionale Romena 2020 celebrata on-line dall’Accademia di Romania in Roma

L’Accademia di Romania in Roma,  con il patrocinio dell'Ambasciata di Romania in Italia e in partenariato con creart – Centro di Creazione, Arte e Tradizione del Comune di Bucarest e con l’Associaizone Culturale„Isvor” di Bucarest, festeggerà laGiornata Universale della „IE” – Camicia Tradizionale Romena, 2020attraverso una serie di proposte di vari campi culturali come: letteratura, musica e film – progetti che saranno presentati sulla paginaFacebook dell’istituzione (https://www.facebook.com/AccademiaDiRomania/).Pertanto, durante la giornata di mercoledì, 24 giugno 2020, saranno presentati i seguenti eventi:

24 giugno 2020, ore 10:00 (ore 11:00 in Romania)

La presentazione del racconto Le Galiane, mie amiche di Sînziana Popescu. Le letture dal volume Andilandi. Il viaggio di Vlad nel Mondo-di-là verranno fatte in lingua romena dalla scrittrice Sînziana Popescu e in lingua italiana dalla sua traduttrice Sara Salone. L’introduzione delle letture sarà realizzata dalla prof. assoc. Oana Boșca-Mălin, vicedirettrice dell’Accademia di Romania in Roma.


Sînziana Popescu „è nata in una piccola città nella più bella regione della Romania, la Transilvania, in una famiglia di attori. Ha scritto e pubblicato testi teatrali per bambini, che sono stati premiati, tradotti e rappresentati sui palchi di tutta la nazione o al Teatro Nazionale Radiofonico. Oltre alla serie Andilandi, ha scritto libri riccamente illustrati: L’auto arcobaleno, l’esperimento Martinel (Pionier Press Edizioni, 2018) e Per Petrică, il mio coniglietto dagli occhi rossi (Pandora M Edizioni, 2017). Inoltre, ilvolume Andilandi. Il viaggio di Vlad nel Mondo-di-làè stato pubblicato nel 2015 nella traduzione di Sara Salone, con illustrazioni realizzate da Luca Clemente.Sînziana Popescu continua a scrivere libri per bambini e sostiene seminari e letture pubbliche. Maggiori informazioni sulla sua attività sono disponibili su www.andilandi.ro.”

Sara Salone si è laureata alla facoltà di Lingue e Letteratura Straniere dell’Università degli Studi di Udine. Ha tradotto dal romeno alcune poesie di Smaranda Vornicu e diversi racconti del compianto Grigore Vieru in seno al Concorso Internazionale „Estroverso”. Prima di tradurre il volume della serie „Andilandi”, „Il viaggio di Vald nel Mondo-di-là”,pubblicato nel2015, ha ottenuto una borsa di formazione per i traduttori di letteratura romena, concessa dall’Istituto Culturale Romeno di Bucarest.

24 giugno 2020, ore 15:00 (ore 16:00 in Romania)

Nell’ambito del progetto “Musicisti romeni a Roma: la stagione musicale virtuale dell’Accademia di Romania in Roma”, IMAGO MUNDI Ensemble (noto e amato dal pubblico per il modo in cui riporta a nuova vita gli strumenti antichi e le sonorità tradizionali romene) presenterà, attraverso una registrazione, il brano Doina Oltului. L’evento è realizzato in partenariato con l’Associazione Culturale „Isvor” di Bucarest e promosso da: Radio Romania Musicale.

IMAGO MUNDI Ensemble: un gruppo di strumenti antichi che presenta un repertorio speciale: composizioni e arrangiamenti musicali contemporanei ispirati alla musica tradizionale romena – una selezione di progetti recenti del gruppo: „Isvor. George Enescu”, „Isvor. Constantin Brâncuși” e „100”. Il gruppo è stato fondato nel 2001 da Oana e Daniel Ivaşcu, con una vasta esperienza accumulata in 17 anni di esistenza, Imago Mundi Ensemble è stato accolto con entusiasmo a Viena, Istanbul, Estoril, Bucarest, Berlino, Riga, Londra, NewYork, Belgrado, Budapest o Tunisia. Imago Mundi attira sia il pubblico interessato alla musica antica, che gli ascoltatori di musica classica, jazz o rock. L’ensemble si rivolge a un pubblico dinamico alla ricerca di alternative alla musica di largo consumo; la prospettiva dia cui viene costruito il discorso musicale è quella dell’artista contemporaneo che non espone artefatti museali, ma suona musica dal vivo; è la prospettiva dell’artista influenzato dall’esperienza urbana, che ascolta jazz, rock, musica classica o elettronica allo stesso tempo, ma per il quale la gioia della musica è sempre motivata da ciò che sente e non da ciò “che va di moda”.

Sito internet: https://www.imagomundi.ro/en/home/

24 giugno 2020, ore 18:00 (ore 19:00 in Romania)

La presentazione del cortometraggio “Sânziene” – le fate d’estate. Tradizione e costume realizzato dalla stilista Iulia Gorneanu. Il materiale presenta il percorso del costume femminile tradizionale che ha tradotto lo stato sociale della donna e il suo rapporto con il mondo visto e non visto fin dai tempi antichi: “Il mese di giugno è il periodo magico in cui, simile alle antiche dee, l'IE rinasce più bella, più maestosa, più seducente. Ci aiuta a comunicare uno stato d’animo speciale, ci dà identità e ci mette le ali. La storia dell’IE è la nostra storia e ora la condividiamo con tutto il mondo.” (Iulia Gorneanu). L’evento e realizzato in partenariato con creart – Centro di Creazione, Arte e Tradizione del Comune di Bucarest.

Iulia Gorneanu è nata a Viștea de Sus, nella contea di Făgăraș. Dopo gli studi presso l'Università di Bucarest, Facoltà di Lingue e Letterature Straniere, ha lavorato per quattro anni nell’ambito accademico, come ricercatrice universitaria e ulteriormente presso le ambasciate dell'Ecuador e del Perù, per quasi quattordici anni. Dal 2007 ha fatto parte del programma televisivo „La porțile ceriului” (“Alle porte del paradiso”), trasmesso su TVR Cultural e TVR International. Nello stesso periodo ha pubblicato con frequenza settimanale su “Jurnalul National” degli articoli dedicati ai rituali contadini, alle cerimonie, al linguaggio dei tessuti, al calendario popolare, alla mitologia e alla musica tradizionale. Nel periodo 2012-2014 è stato direttore artistico della Galleria d’Arte “Galateca” e dal 2013 a maggio 2016, documentarista del programma “Drumul lui Leșe”, che tracciava l’esperienza artistica dell’amato cantante di musica popolare Grigore Leșe (TVR 2). Nel 2015 ha avviato la campagna „Salvează o ie, salvează o frântură de Românie” (“Salva un’IE, salva un pezzo di Romania”), con il sostegno di IA Sibiu e della comunità La Blouse Roumaine. Attraverso il programma “Arte contro la droga”, ha tenuto conferenze e presentato la mostra "L'abbigliamento contadino dall'arcaico alla moda" in dieci città universitarie romene, cercando di dimostrare che pezzi autentici del costume tradizionale possono essere integrati in abiti urbani, senza interferire con la loro struttura e forma. Parte dello stesso approccio è stata l'avvio dell’”Heritage. Music and Fashion Festival” di Baia Mare. Nel 2016 espone la sua collezione privata al Museo Nazionale Cotroceni, in una mostra dedicata alla Regina Maria di Romania. Ha fatto parte del team che ha preparato la candidatura della città di Baia Mare, arrivata fra i finalisti al titolo di Capitale Europea della Cultura. Maggiori dettagli sull'attività della stilista Iulia Gorneanu sono disponibili su https://iuliagorneanu.ro/

Ia românească, sărbătorită în mediul online

Ia românească, sărbătorită în mediul online

Liga Studenților Români din Străinătate - Filiala Italia (LSRS) organizează o expoziție virtuală și un recital de poezie, dedicat celei mai așteptate sărbători din lunile verii: Ziua Iei. Îmbrăcând cu mult drag cămașa tradițională, studenții români din LSRS ne aduc aminte de frumusețea și unicitatea spiritului românesc, care vibrează în noi.  

O echipă de tineri români, ce studiază în universitățile din Italia, a început în 2015 o campanie curajoasă de promovare a culturii în străinătate. LSRS Italia organizează anual evenimente cu ocazia marilor sărbători, precum Ziua Mărțișorului și Ziua Iei, afirmând că prin cultură se crează un liant special între noi, care ne unește și ne ține împreună. Cu atât mai mult, referitor la situația neobișnuită în care ne aflăm, cultura este un element de stabilitate și coeziune. Echipa LSRS ne dovedește acest fapt prin creativitatea și efortul voluntarilor, dedicate misiunii de a promova cultura română și valorile înalte.

Evenimentul continuă tradiția evenimentelor organizate împreună cu instituțiile românești din Italia, dar se desfășoară în mediul online, respectând restricțiile impuse în perioada pandemiei. Publicul nu va putea atinge iile vechi de peste 100 de ani din comunitatea românească, dar avantajul este că la IE, se va putea participa din orice colț al lumii.

Pe 21 iunie a fost inaugurată pe pagina Facebook a LSRS Italia expoziția de fotografii realizată de Ștefan Blejeru, unul dintrei cei mai talentați fotografi din comunitatea românească din Italia, și Mihai Jeroaea, voluntar LSRS și student la Arhitectură la Roma. Expoziția va fi o călătorie în istorie, pentru a observa portul tradițional în matca lui rurală, cât și o călătorie paralelă în anul 2020 în Roma, unde portul iei se împletește perfect cu decorul modern și cu splendorile arhitecturale ale Cetății Eterne.

Pe 24 iunie episodul artistic dedicat sărbătorii va cuprinde atât un recital de poezie pe pagina Instagram a Ligii realizat de către Tudor Ștefănescu, absolvent al facultății de Istorie și Filosofie din Cluj, cât și obișnuitul party, de data aceasta la radio.

LSRS Italia a lansat deja evenimentul pe Facebook, la care vă invităm să participați, accesând acest link:  https://bit.ly/2YOGw5P.

Evenimentul IE, inspiring generations, se desfășoară în perioada 21 iunie-24 iunie și este organizat sub patronajul Ambasadei României din Italia și Accademiei di Romania în Roma.

22 Iunie 2020

Sorin, l’angelo dell’Adda dal cuore triste: salva la bimba, il padre annega

Monza-Brianza Cronaca

Sorin, l’angelo dell’Adda dal cuore triste: salva la bimba, il padre annega

Ha strappato alle acque una bambina scivolata nel fiume, ma non è riuscito a recuperare anche il padre. Dieci anni fa analoga impresa

Figlia scivola e finisce nell'Adda: trovato morto papà che si era tuffato per salvarla

Articolo Cornate, la figlia scivola e finisce nell'Adda: papà si tuffa per salvarla e sparisce

Sorin Ursut 

Cornate d'Adda (Monza), 22 giugno 2020 - Sorin Ursut è seduto su una panca sotto il pergolato di vite davanti alla porta di casa, in una corte antica del centro di Cornate, in Brianza. Pensa all’avventura - gioiosa e drammatica - che ha vissuto il giorno prima, sull’Adda. Pescatore dilettante di 47 anni, romeno da 18 anni in Italia, sposato e con un figlio ormai grande, un posto di lavoro come operatore ecologico, in un pomeriggio qualunque si è tuffato nell’acqua gelida per strappare alla morte la bimba di nove anni travolta dalla corrente insieme al padre.

Sorin è riemerso a fatica con la piccola in braccio; il papà, Angelo Belluscio, 48 anni, residente a Calusco, nella Bergamasca, che si era gettato anche lui per provare a salvarla, è invece stato portato a fondo. I sommozzatori l’hanno trovato ieri mattina a Trezzo, due chilometri più a valle, senza vita. Sull’isolotto di fronte alla Centrale Esterle padre e figlia erano arrivati, con il loro inseparabile cane di razza Amstaff, dal ponticello di ferro che parte dalla sponda. Una delle passeggiate più amate da queste parti, dove il fiume scorre veloce creando insidiosi mulinelli.

Lei non ha ancora smesso di ripensare a quello che è successo…
"Mi era già accaduto dieci anni fa, un altro bambino di dieci anni, sempre nell’Adda, sempre qui a Cornate, nello stesso punto. Ma quella volta si salvò anche il papà".

Si sta commuovendo
"Pensavo che il signor Angelo ce l’avrebbe fatta, invece.. non riesco a darmi pace". (Scuote la testa, mentre spuntano le lacrime).

Ci racconti com’è andata.
"Un mio amico è venuto ieri alle 17, mi ha convinto ad andare a pesca. Non avevo intenzione di seguirlo e solo alla fine ho detto di sì".

Poi?
"Quando sono stato lì, lungo l’ansa di fronte alla centrale Esterle, è accaduto tutto in pochi secondi. La bambina che finisce in acqua, il padre che si lancia per prenderla e il loro grosso Amstaff che li segue. È stato istintivo: mi sono tolto le scarpe, mi sono buttato e ho puntato subito sulla bambina. Avevo paura di quel grande cane, invece quando ha visto che stavo cercando di salvare la sua padroncina, mi è venuto dietro, quasi a controllare che tutto andasse bene. Ho afferrato la bimba e mi sono riportato a riva, ma ero esausto".

E il padre nel frattempo?
"Era solo a tre metri dalla sponda. Mi sono voltato, ho visto la sua testa che spariva e compariva dall’acqua, ma era tardi. Io non avevo più l’energia per tuffarmi di nuovo".

E a quel punto?
"La felicità per aver salvato la piccola si è mescolata al dolore per quell’uomo per cui non ho potuto fare nulla. I loro occhi e le urla non li scorderò mai. La figlia era disperata: mi ha chiesto di portarla in cima alla collina per vedere il padre che correva via. Mi ha strappato il cuore. Purtroppo, l’Adda non perdona".

di Barbara Calderola

Fonte: Il Giorno

I maturandi all’Alberghiero di Mondovì, “resilienti” tra frana e virus

I maturandi all’Alberghiero di Mondovì, “resilienti” tra frana e virus

Erano in terza quando l’Alberghiero è franato. Oggi sono i maturandi del Covid. Una frana e un virus dopo, non c’è dubbio: hanno vinto loro. I ragazzi orfani due volte: prima della loro scuola, il Giolitti di Mondovì sparpagliato su una decina di sedi, e poi di un sistema scolastico messo sotto chiave da più di 100 giorni. Elisa, Alessia, Alin, Dimitri: nessuno finora ha scelto la scorciatoia dell’orale a distanza. Tutti hanno voluto esserci e giocarsela dal vero. One shot. È questa la maturità 2020: cinque anni in un’ora.

In tanti sono arrivati soli. Anche qui il distanziamento ha sforbiciato gli affetti: uno per candidato. C’è chi si è portato il nonno, l’amico, la mamma. E chi non ha voluto far torti in famiglia. Alessia Cassino, 19 anni e un contratto in tasca in un hotel della dorata Sardegna, non ha voluto nessuno. Lei si misura solo con se stessa. «Ieri sera mi sono messa il cuore in pace e mi sono detta: ho dato il massimo, sono pronta» racconta mentre spegne l’ultima sigaretta, incrocia le dita e va incontro al suo domani. Dentro, prima della prova termometro, c’è uno spazio cuscinetto: «Lasciamo i ragazzi in attesa qualche minuto - spiega il vice preside Rudy Mamino - per evitare che con l’esposizione al sole il termometro rilevi una febbre che non c’è. Ne andrebbe del loro esame: un bel problema».

Poi i maturandi vengono scortati lungo i percorsi segnati a terra fino all’aula dove è riunita la commissione. Alin Ambarus è un aspirante cuoco. Pure lui con un contratto già in mano: a tempo indeterminato in un ristorante in Langa. L’anno scorso i suoi compagni si sono cimentati in cocktail all’azoto liquido e in meraviglie flambé. Quest’anno non si può: tutto è affidato solo alle parole. Quel che sai e quel che sei. Alin lo ha fatto capire perfettamente: spiegando cosa voglia dire essere un ragazzo romeno che si sente più italiano di altri, raccontando chi è Montale e cosa sia il testamento di un poeta - «Non chiedeteci la parola» - e dicendo a tutti che il caponet, piatto di cui il Piemonte va fiero, in realtà è pure romeno: quando la cucina è integrazione. Fuori dalla scuola c’è Elisa Bracco. La sua notte prima degli esami l’ha passata insonne. Ora deciderà se andare a Malta. Ringrazia i suoi prof: «Mi sono stati tutti vicini» dice con la tristezza di chi sa che il Covid ha tolto qualcosa alla sua generazione. Gli abbracci, la festa coi compagni, l’ultimo giorno di scuola. E poi? E chi lo sa: la storia mentre accade non sempre la riconosci.

di Chiara Viglietti
20 Giugno 2020 

Fonte: LA STAMPA

"Șotron pe mare", festival de literatură pentru copii

Între 1-3 iunie, s-a desfășurat Festivalul Internațional de literatură pentru copii, „Șotron pe mare“, ediția a II-a, organizat de distinsele profesoare Oana Ursache (Lectoratul Român de la Universitatea din Granada), Roxana Ciolăneanu (Lectoratul Român de la Univaersi­tatea din Lisabona), Lia Faur (Lectoratul Român de la Universitatea El Manar din Tunis) și Catalina Pînzariu (Lectoratul Român de la Universitatea Mohammed V din Rabat).

Adaptîndu-se la condiţiile de pandemie, Oana Ursache își exprima speranța ca festivalul în variantă online să fie un experiment la fel de reușit ca și cel din anul trecut: „Șotron pe mare“ este proiecţia noastră asupra libertăţii, dorul de castele de nisip. Mediterana sau Marea Neagră, sînt forme de libertate și simbolizează setea de ducă, viaţa, speranţa. Mediterana este un spaţiu odiseic și îi unește pe mulţi români din diaspora, care speră să ajungă acasă prin literatura pentru copii: nostos-ul este limba română din poemele și textele pentru copii, care pe cei mici îi apropie de cultura română, în timp ce pe noi, cei mari, ne apropie de vîrsta de aur a copilăriei“.

Limba română, liantul principal
Gîndit așadar ca un omagiu adus Copilăriei – copiilor români din străinătate și din țară (cu ocazia zilei de 1 iunie) –, Festivalul a cuprins un public foarte larg: scriitori pentru copii (pentru că „Festivalul militează pentru includerea autorilor contemporani de literatură pentru copii nu doar în manualele și programele școlare, ci și în mentalul colectiv“), traducători din literatura română, profesori de limbă și literatură, studenți străini care învață româna, copii de toate vîrstele, părinți de pretutindeni. Condiția a fost ca doritorii să participe în acest proiect să trimită un video de maximum trei minute, în care să recite o poezie, să deseneze, să citească un fragment dintr-o poveste/carte, să scrie o scrisoare către un autor de cărți pentru copii (o pagină) etc. Or, toate acestea trebuiau să se desfășoare în limba română, care a devenit liantul principal și mijlocul de interacțiune între participanți.

Platforma pe care s-a desfășurat evenimentul – pagina de Facebook  Children niños copii – și pe care vă invit să o vizitați, găzdu­iește foarte multe materiale trimise atît din România, cît și din străinătate, din țări în care locuiesc români, din țări în care se studiază limba română la lectoratele noastre. Aceste lectorate – circa 54 la număr – sînt catedre de limba și literatura română în cadrul unor universități străine, misiunea lor fiind de a promova cultura și civilizația românească pe meridianele lumii.

Institutul Limbii Române din București, care coordonează activitatea lectoratelor, mai desfășoară și un alt proiect, la fel de important: predarea limbii române în învățămîntul preuniversitar din Europa, intitulat Limbă, Cultură și Civilizație română (LCCR), oferit copiilor români din diaspora. Apropo de aceștia, la Festival au participat mai mulți elevi LCCR: Antonio Asan, Luisa Alina Moldovan, Maria Grosu, Andres Dragan, Mario Constantin Mogoanta, Denisa Codreanu, Maya Nicoleta Patrariu Suciu, cu toți din Spania, dar și din alte țări: Lucia Afarian (10 ani) din Beirut, Nichita Etimov (12 ani) din Komrat, Găgăuzia, Republica Moldova ș. a.

La capitolul desene au excelat Elena Roll (9 ani), Maya Nicoleta Pătrariu Suciu (11 ani), Alicia Eliana Sandu (8 ani), Mario Constantin Mogoanta (7 ani) din Spania, împreună cu Liubovi Krușca (11 ani) din Găgăuzia, Rep. Moldova, și Sophia Leopold-Muresan (12 ani) din Canada.

În ce privește autorii de literatură pentru copii, și-au dat concursul mai mulți scriitori, printre care: Călin Andrei Mihăilescu, Laura Grünberg, Simona Epure, Cristina Beatrice Preda, Adina Rosetti, Carmen Tinderle, Oana Ursache.

Spre deosebire de ediția din 2019,  ediția din anul acesta a venit cu o mare noutate:  au fost invitați să participe studenți străini care învață limba română în cadrul lectoratelor noastre. A fost o adevărată provocare atît pentru profesori, cît și pentru studenți: pentru profesori, din considerentul că elevii sînt oglinda care le reflectă abnegația și vocația, iar pentru studenți din considerentul că Festivalul a fost un prilej de a-și etala în public competențele lingvistice în limba română. Inițiativa merită să fie apreciată cu atît mai mult cu cît, în condițiile actuale de globalizare masivă (cînd tinerii pretutindeni învață engleza, iar la Catedrele de limbi romanice de la universități se reduc drastic orele și specializările), nu e deloc facil să promovezi limba română în lume, chiar dacă limba noastră face parte din primele 40 de limbi vorbite pe glob, chiar dacă dintre limbile surori e singura care are un superstrat slav, chiar dacă e cea mai interesantă limbă din Europa (afirmația îi aparține lingvistului finlandez Valentin Kiparskij).

Or, aceste eforturi de promovare a limbii române în lume, depuse de profesorii care predau în străinătate – echipa lectorilor de la Institutul Limbii române din București (al cărui director este dna conf. dr. Daiana Cuibus) –, devin palpabile atunci cînd studenții străini reușesc să se exprime fluent în română, cînd ajung să citească literatură și îndrăgesc texte literare românești, deoarece poemele/fragmentele pe care le-au citit, le-au ales chiar ei.

Studenți străini care învață limba română
În acest context, merită să-i menționăm pe cîțiva dintre acești studenți: Nona Petrossian (Universitatea „V. Brusov“ din Erevan, Armenia), Shang Ziyuan (Universitatea de Studii Străine din Beijing, China), Carla Baltazar (Universitatea din Lisabona, Portugalia),  Zafeiris (Univer­sitatea „Democritus“ din Komotini, Grecia), Wojciech Fryszer și Agnieszka Golińska (Uni­versitatea „Adam Mickiewicz“ din Poznan, Polonia), Fatima El Fahssi și Laam In Ayman (Universitatea Mohammed V din Rabat, Maroc), Dinara Zhorlykbayeva și Erlan Shanshanharov (Universitatea de Stat din Karaganda, Kazah­stan), Șerban Boghina și Ryan Ciacoi (Uni­versitatea York din Toronto, Canada), Argyelán Krisztián și Laczkó Réka (Universitatea din Szeged, Ungaria), Daniel Nicholas Ballestin Jr și Giulia Trono (Universitatea Johannes Gutenberg din Mainz, Germania), Rania Belkhir, Anas Douiri  și Imed Ben Hamed (Universitatea  El Manar din Tunis, Tunisia), Alessio Agolino și Michela Belatti (Universitatea din Pisa, Italia),  Kara Rumpert și Lara Potočnik (Universitatea din Ljubljana, Slovenia), Paul Fourcet și Eve Morilla (Univer­sita­tea din Aix-Marseille, Franța), Gülşən Atakișiyeva și Zərifə Əliyeva (Universitatea de Limbi Străine din Baku, Azerbaidjan), Kristina Djordjevic și Nataša Sparić (Universi­tatea din Belgrad, Serbia)

Din prezentările succinte care însoțesc fiecare video putem afla mai multe despre acești tineri și ce i-a determinat să învețe limba română. Bunăoară, Meta Kompara (Universi­tatea din Ljubljana) are o mare pasiune pentru limba și cultura română, joacă în trupa românească de teatru, traduce proză scurtă din română în slovenă. Daniele Volpetti (Institutul Pontifical Oriental, Vatican), călugăr din Ordinul Iezuit, adoră limba română, muzica populară românească și literatura română. Din copilărie i-a plăcut să se joace cu copiii, iar acum se ocupă de copiii străzii, în special de cei de etnie rromă, originari din România. Efşan Akpınar (Universitatea din Ankara, Turcia) este încîntată de limba și cultura română, iar în vara lui 2019 a participat la cursurile de vară la Universitatea din Craiova. În video‑ul trimis la festivalul copilăriei ea citește împrenă cu fratele ei, Aydın Akpınar, elev în clasa a șaptea, poezia Zdreanţă de Tudor Arghezi. Theresa Marie Michaele Noll este studentă la medicină și, în paralel, învață limbă română la Universitatea din Mainz. A beneficiat deja de două stagii în România. Vrea să devină medic pediatru pentru că îi plac foarte mult copiii. Leonie Abstein studiază teologia și limba română la Institutul Pontifical Oriental, Vatican. Acum trei ani, a făcut voluntariat la biserica luterană din Mediaș. Îi place România, îi plac limba, cultura și oamenii. Are prieteni în România. Îi place poezia lui Grigore Vieru.

Nivelul excelent al limbii române pe care îl au unii dintre studenți străini – Michela Belatti (Universitatea din Pisa, Italia) care recită Motoșel și Botoșel de Ana Blandiana, Nataša Sparić (Universitatea din Belgrad, Serbia) cu poemul În țara lui Mură-n gură de Nina Cassian, Chiara Sirigu (Universitatea din Torino, Italia) care citește un fragment din Cartea cu Apolodor de Gellu Naum, Meta Kompara (Universitatea din Ljubljana, Slovenia) cu proză scurtă de Lavinia Braniște sau Raffaele Guera (Institutul Pontifical Oriental, Vatican) care ci­tește Povestea lui Guguță și Moșii Crăciuni de Spiridon Vangheli – ne determină să fim optimiști în ce privește perspectivele limbii române în lume.

Revenind la festivalul în sine, evenimentul a devenit unul destul de serios, deoarece în buna sa desfășurare s-au implicat alături de Institutul Limbii Române din București, cu excelenta sa echipă în frunte cu Daiana Cuibus, și Ambasadele României din Spania, Portugalia, Tunis și Maroc, precum și Institutele Culturale Române de la Madrid și Lisabona.

19-06-2020
de Eugenia Bojoga

Zborurile regulate către Italia, Franța și Finlanda pot fi reluate din 23 iunie 2020

Companiile aeriene pot relua zborurile comerciale regulate dintre România și cele cinci țări introduse luni de autorități pe lista verde. 

Pasagerii care sosesc în România din Italia, Franța, Finlanda, Estonia și Irlanda, alături de alte 17 țări care deja sunt pe lista verde, nu vor mai fi obligați să intre în carantină sau izolare începând de marți, 23 iunie.

Odată cu introducerea celor cinci țări noi pe lista verde, zborurile comerciale regulate dintre acestea și România pot fi reluate de marți, 23 iunie. 

Din România spre Italia operează zboruri comerciale următoarele companii aeriene: TAROM, Blue Air, Ryanair și Wizz Air. 
Din România spre Franța operează zboruri comerciale următoarele companii aeriene: Air France, TAROM, Blue Air, Wizz Air și Ryanair. 
Din România spre Finlanda operează zboruri comerciale doar Blue Air în timp ce din România spre Estonia nu există zboruri fără escală. 
Din România spre Irlanda operează zboruri comerciale Ryanair și Blue Air. 

De asemenea, chiar dacă este permis compania, Blue Air va relua zborurile regulate abia de la 1 iulie.

Publicat în 22 iunie 

Bonusuri de vacanţă de până la 500 de euro

Bonusuri de vacanţă de până la 500 de euro! Italia a deblocat fonduri de 2,4 miliarde de euro pentru acestea

Italia, una dintre ţările europene cel mai puternic afectate de pandemie, încearcă cu orice preţ să stimuleze revenirea sectorului turistic, unul extrem de important pentru economia din peninsulă. Guvernul a decis acordarea unor bonusuri de vacanţă italienilor.

Guvernul italian a detaliat, joi, modalităţile de atribuire a „bonusurilor de vacanţă”, alocaţii care pot ajunge până la 500 de euro, menite să îi stimuleze financiar pe italieni să meargă în concedii în peninsulă şi să susţină astfel sectorul turistic afectat de pandemie, informează AFP. Măsura pentru care statul a deblocat 2,4 miliarde de euro este condiţionată de faptul că se adresează gospodăriilor ale căror venituri anuale nu depăşesc 40.000 de euro.

Bonusul vine în trei variante: 150 de euro pentru o singură persoană, 300 pentru o gospodărie cu două persoane şi 500 de euro pentru o familie compusă din trei persoane sau mai mult, a explicat miercuri conducerea Agenzia delle Entrate (Fiscul italian).

Alocaţia poate fi utilizată într-o structură hotelieră (hoteluri, cameră de oaspeţi, B&B) de pe teritoriul Italiei, începând cu 1 iulie şi până la 31 decembrie 2020.

Turismul este responsabil pentru 13% din PIB-ul Italiei
Bonusul este accesibil printr-o aplicaţie lansată de Ministerul Culturii care generează un cod QR, cu care beneficiarul trebuie să se înregistreze. Important este faptul că 80% din bonus va fi utilizat ca reducere la unităţile de cazare alese, iar restul de 20% ia forma unei deduceri din impozitul pe venit în declaraţia de venit din 2021.

Anunţată în luna mai de Guvernul de la Roma într-unul din decretele de urgenţă adoptate în perioada crizei sanitare, bonusul vizează susţinerea turismului, un sector cheie pentru economia Italiei, în condiţiile în care este reponsabili pentru 13% din PIB, scrie Agerpres.

În contextul pandemiei de coronavirus, profesioniştii din sectorul turismului se aşteaptă la o scădere vertiginoasă a activităţii în vara acestui an şi la cele mai slabe cifre de după 1998, cu 56 de milioane de înnoptări mai puţin şi o scădere de 3,2 miliarde euro a cifrei de afaceri.

Începând cu data de 3 iunie, Italia şi-a redeschis frontierele pentru turiştii străini proveniţi din Uniunea European şi/sau spaţiul Schengen.

Autor: Bogdan Ungureanu
19 iunie 2020

Sursa: Capital


Leggi anche: 
Bonus vacanze, ecco l'app da usare

Coronavirusul, prezent în apele uzate din Milano și Torino din decembrie 2019

Italia: Coronavirusul, prezent în apele uzate din Milano și Torino din decembrie 2019 (studiu)
 
Actualitate | Coronavirus
Milano
Foto: freepik.com
Noul coronavirus era prezent în apele uzate din Milano și Torino, în nordul Italiei, încă din decembrie 2019, cu două luni înainte de primul caz detectat oficial în țară, arată un studiu al Institutului italian al Sănătății (ISS), citat de AFP.

"Studiul a examinat 40 de eșantioane de ape uzate colectate între octombrie 2019 și februarie 2020. Rezultatele, confirmate de două laboratoare diferite, cu două metode diferite, au confirmat prezența ARN (acid ribonucleic, element esențial al unui virus) al SARS-Cov-2 în eșantioanele prelevate la Milano și Torino în 18/12/2019", potrivit unui comunicat al ISS, institutul public de referință.

Urme identice au fost găsite de asemenea în apele uzate din Bologna (centru-nord) în 29 ianaurie 2020, în condițiile în care primul caz oficial de coronavirus în Italia a fost semnalat în 20 februarie, în mica localitate Codogno, în apropiere de Milano.

ISS a precizat însă că eșantioanele din octombrie și noiembrie 2019 nu au prezentat nicio urmă de coronavirus în apele uzate.

"Acest studiu poate ajuta la înțelegerea începutului circulației virusului în Italia și să furnizeze informații coerente în raport" cu analizele efectuate în Franța pe eșantioane provenite de la pacienți internați care au identificat un caz pozitiv la SARS-CoV-2 (...) în decembrie 2019", a precizat ISS.

Institutul citează de asemenea un studiu spaniol care a identificat ARN-ul acestui virus în apele uzate din Barcelona la jumătatea lunii ianuarie, "cu circa 40 de zile înainte de notificarea primului caz autohton" în Spania.

de R.M.     
Vineri, 19 iunie 2020

Sursa: HotNews.ro

Clochard muore in piazza XXV Aprile a Milano, scoperto dopo ore

Un suo amico aveva chiamato i soccorsi quando si è accorto che non rispondeva più

Un clochard a Milano (repertorio)

Quando i soccorritori del 118 sono arrivati, alle 14.30 ieri, una domenica pomeriggio assolata, non hanno potuto che constatarne il decesso. Ed era morto già da alcune ore. Un clochard, un suo amico, aveva chiamato i soccorsi quando si è accorto che non rispondeva più. Si chiamava R. S., aveva 56 anni ed era romeno. Era uno dei senzatetto che si riparano dalla pioggia o dal sole sotto al casello daziario di piazza XXV Aprile, senza interferire con la movida che si snoda giù lungo corso Como e su verso Brera, coi ristoranti alla moda che hanno ripreso vita dopo il lockdown. R. la vita l’ha persa in piena vista, eppure senza che nessuno subito se n’accorgesse, senza intercettare l’interrogativo di un passante su quel mucchio di coperte che da troppo tempo non si muoveva più. La polizia, che è intervenuta, pensa che la morte sia dovuta a cause naturali: sul corpo di R. non c’erano segni visibili di violenza.

Muore dopo 23 giorni di agonia l'artigiano romeno Ioan Mihai di Ladispoli: era caduto durante il lavoro di ristrutturazione del tetto

Muore gatto di James Bowen e media piangono, PCI – FGCI Veneto: tutto bene tanto notizie su morti sul lavoro lì non hanno spazio…
Di Note ufficiali - 19 June 2020

Morti sul lavoro... dimenticati

Forse c’è qualcosa (o tanto) che non va se succede questo. Mercoledì, 17 giugno 2020, si poteva leggere questa notizia riportata con grande risalto da innumerevoli siti giornalistici:

E’ morto il gatto di “A spasso con Bob” di James Bowen: “Mi sento come se la luce si fosse spenta nella mia vita…” (tgcom24.mediaset.it)

Addio Bob, il gatto di strada diventato una star di Netflix. Il ‘compagno’ James Bowen: “Indimenticabile” (repubblica.it)

Addio a Bob, il gatto del libro e film “A spasso con Bob”. James Bowen: “Non lo dimenticherò mai” (lastampa.it)

… e così via …

La morte dei lavoratori, invece, importa a ben pochi e le notizie che si possono leggere nel sito dell’Osservatorio Indipendente di Bologna morti sul lavoro, sono assolutamente inesistenti e ignorate dalla “grande” informazione:Dall’inizio dell’anno sono morti 498 lavoratori, di questi 242 sui luoghi di lavoro.

Mercoledì 17 giugno 2020

Muore dopo 23 giorni di agonia artigiano romeno. Si chiamava Giovanni Ioan Mihai, l’artigiano romeno della falegnameria in zona artigianale a Ladispoli: era caduto durante il lavoro di ristrutturazione del tetto. Mihai è spirato ieri al policlinico Gemelli dove era ricoverato dal 25 maggio. Aveva solo 42 anni stava lavorando alla manutenzione del tetto quando è caduto da un’altezza di cinque metri.

Domenica 14 giugno 2020

Muore trafitto dalla recinzione 47enne. Muore a soli 22 anni schiacciato da un macchinario. Sono cinque i morti sul lavoro di sabato 13.

PCI – FGCI Veneto

domenica 21 giugno 2020

Giornata universale della camicia tradizionale romena, celebrazioni virtuali a Venezia

Indossata tutti i giorni nelle comunità tradizionali, ma anche nei momenti importanti della vita, come il battesimo o il matrimonio, la camicia tradizionale romena - chiamata "ie" - è famosa nell'intero mondo. Indossata tutti i giorni nelle comunità tradizionali, ma anche nei momenti importanti della vita, come il battesimo o il matrimonio, la camicia tradizionale romena - chiamata "ie" - rappresenta un elemento identitario incontestabile, famosa ormai nell'intero mondo.

Il 24 giugno 2013, in occasione della Festa della Natività di San Giovanni Battista e di quella che ricorda gli antichi rituali delle fate chiamate Sanziene, la comunità virtuale "La Blouse Roumaine" istituiva e celebrava la prima Giornata universale della ie.

Lanciata dalla connazionale Andreea Tănăsescu, la comunità è stata intitolata al famoso omonimo quadro del pittore francese Henri Matisse che ha reso celebre la nostra camicia tradizionale. I grandi stilisti del mondo la includono ormai nelle loro collezioni haute couture. Indossate sia dagli uomini che dalle donne, queste camicie sono fatte da materiali ottenuti da fibre vegetali o seta naturale. Ovviamente, la ie prende diverse forme a seconda delle numerose e svariate zone etnografiche della Romania e i modelli sono cuciti sempre a mano. Riveste anche un valore sociale: nelle comunità tradizionali, la camicia di tutti giorni era diversa da quella indossata per le festività.

In occasione della Giornata universale della camicia tradizionale, il 24 giugno, a partire dalle ore 17:00, l'Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia invita il pubblico su Facebook e Instagram a scoprire, attraverso brevi filmati in romeno con sottotitoli in italiano, l'atelier di un'artigiana romena. Si tratta di Elena Pascu, tessitrice di Mălâncrav, paesino in provincia di Sibiu, nella Romania centrale, che vi svelerà i segreti delle camicie tradizionali femminili della zona di Sibiu, Târnave e Brașov, come ha spiegato a Radio Romania Internazionale Loredana Surdu, addetta alle relazioni istituzionali presso l'Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia e responsabile del progetto.

L'iniziativa rientra nella serie delle celebrazioni dedicate alla Giornata universale della ie lanciate dall'Istituto Culturale Romeno di Bucarest a partire dal 2013.

de Iuliana Anghel

Giornata universale della camicia tradizionale romena(radio)

Fonte: Radio România International

Vasluiul pierde oameni!

În ultimii 30 de ani, județul Vaslui a pierdut timp, în care s-ar fi putut dezvolta, a pierdut industrie, pusă la pământ, a pierdut… pământ, terenurile aflându-se acum în mare proporție în mâinile străinilor, care îl exploatează în beneficiu propriu. Dar, poate chiar mai important, cel mai mult a pierdut oameni. Unul din patru copii ai vasluienilor se nasc acum în străinătate, un fenomen a cărui dimensiuni aproape că nu suportă comparație. Asta în vreme ce, „acasă”, numai în luna martie, s-au născut cu 281 de vasluieni mai puțin decât cei care au murit.

Datele concrete sau statisticile măcar aproximative despre numărul vasluienilor plecați în străinătate lipsesc cu desăvârșire, acestea putând fi doar aproximate. Cu toate că e un fenomen de masă, cel mai important din ultimul sfert de secol, politicienii vasluieni sau cei naționali discută despre depopulare doar în campanii electorale, atunci când „povestesc” pentru naivul electorat minunile pe care le vor face pentru a-i readuce acasă pe cei plecați. 25.000 de euro.

Vă amintiți cifrele. Au fost sume vehiculate de către cei mai „curajoși” candidați în alegerile prezidențiale, dar și parlamentare, bani pe care emigranții români din Vestul Europei urmau să-i primească dacă se întorceau în țara în care Mircea Geoană, de exemplu, ar fi cîștigat funcția de președinte… Alții chiar au plusat… Între timp însă, tot mai mulți vasluieni și români pleacă din țara care, în 1989, „raporta” 23 de milioane de oameni. Ultimul recensământ, din 2011, o sarabandă cu foarte multe cifre, nu a fost crezut nici măcar de autorii săi. Totuși, el venea cu o populație a României de puțin peste 20 de milioane. Realitatea vasluiană, mai ales, dar și cea națională, vorbește însă despre sate depopulate și orașe, precum Vaslui sau Bârlad, care și-au înjumătățit numărul real de locuitori în cei 27 de ani trecuți de la Revoluție.

Pe de altă parte, atunci când vine vorba despre românii aflați în țările din Vestul Europei, se vorbește despre aproape 2 milioane numai în Spania sau peste un milion în Italia și alte sute de mii în fiecare dintre statele occidentale mari. Este motivul pentru care, cei mai responsabili și realiști vorbesc despre o scădere mult mai dramatică a populației țării.

Organizația Națiunilor Unite, spre exemplu, estima că, numai după 2010, au plecat din țară cel puțin 3,5 milioane de români. Un exod comparabil cu ce s-a întâmplat în Siria sau Irak, țări aflate în război. Județul Vaslui pierde în fiecare an mii de locuitori Un sfert dintre copii vasluienilor, adică peste 6.000, s-au născut în ultimii cinci ani în străinătate, spun datele Institutului Național de Statistică. Asta în vreme ce, conform datelor Direcției Județene de Statistică Vaslui, anul trecut, în județ s-au născut 4.049 de copii.

Aceleași statistici vorbesc despre 5.667 decedați, ceea ce duce la un spor negativ de 1.618 de persoane. Pe luni, descreșterea populației, ilustrată în date, este următoarea: ianuarie – minus 259 persoane; februarie – minus 281 persoane; martie – minus 284 persoane; aprilie – 282 persoane; mai – minus 175 persoane; iunie – minus 139 persoane; iulie – minus 47 persoane; august – plus 30 persoane; septembrie – minus 12 persoane; octombrie – plus 34; noiembrie – minus 64; decembrie – minus 139. Sporul negativ a avut continuitate și pentru 2020, în primul trimestru al anului înregistrându-se următoarele scăderi: ianuarie – minus 129 persoane, februarie – minus 283 de persoane, martie – minus 281 persoane.

Din păcate, pentru următorii ani nu există nicio posibilitate de îmbunătățire a acestei situații dramatice, estimările aceluiași Institut Național de Statistică vorbind, pentru anul 2050, despre o populație de 261.200 de locuitori, o scădere cu nu mai puțin de 130.000 de oameni față de numărul de locuitori înregistrat la recensământul din 2011 – 395.500 de locuitori. 

de Cristian Patrascu -19 iunie 2020

Sursa: Monitorul de Vaslui

Pasagerii care sosesc pe Aeroportul Henri Coandă pot completa online declaraţia epidemiologică

Pasagerii care sosesc în ţară prin Aeroportul Internațional Henri Coandă București au la dispoziție, începând de astăzi, un chestionar online pentru completarea electronică a declarației epidemiologice. Platforma a fost dezvoltată de specialiștii Serviciului de Telecomunicații Speciale împreună cu echipa de IT a organizației nonguvernamentale Citizen Next.

Pasagerii care intră în ţară prin Aeroportul Henri Coandă pot completa, de pe orice dispozitiv electronic conectat la internet, datele declarației pe proprie răspundere pe noua aplicaţie, în vederea procesării lor și stabilirii de către direcțiile de sănătate publică a măsurilor care se impun, transmite STS.

Pentru eficientizarea fluxului pasagerilor, transmiterea datelor către punctele DSP din aeroport se poate face oricând, recomandabil chiar odată cu planificarea călătoriei spre România.

Prin folosirea aplicației se reduce timpul de așteptare pe fluxul de sosiri al aeroportului și astfel se fluidizează traficul pasagerilor care sosesc din străinătate. Totodată, se reduce riscul de răspândire a virusului SARS-CoV-2.

Platforma a fost dezvoltată de specialiștii Serviciului de Telecomunicații Speciale împreună cu echipa de IT a organizației non-guvernamentale Citizen Next. Aplicația este disponibilă şi pe site-ul Aeroportului Internațional Henri Coandă București.

Pașii care trebuie urmați pentru completarea electronică a declarației
-Accesați adresa folosind datele mobile/conexiunea la internet sau folosiți rețeaua WiFi Otopeni Airport, disponibilă în Terminalul Sosiri;
-Completați datele solicitate de aplicație și validați, apoi trimiteți formularul;
-Este important să menționați adresa de izolare sau să marcați adresa de izolare cu adresa de domiciliu;
-Veți primi un cod QR pe telefonul înregistrat în aplicație;
-Tipăriți declarația sau scanați codul QR la ghișeul amplasat în acest scop pe fluxul sosiri și ridicați declarația de acolo;
-Prezentați-vă la ghișeele DSP din aeroport. 


 de Bobi Neacșu, Vineri, 19 iunie 2020

Sursa: Libertatea

sabato 20 giugno 2020

Cum stă România la șomaj tehnic în acest moment. În Italia, aproape jumătate din țară nu lucrează. Situația în Europa

Criza sanitară care a izbucnit odată cu creșterea numărului de infectări cu virusul SARS-CoV-2 are un impact major asupra pieței muncii, atât în România, cât și la nivelul întregii Uniuni Europene. Cum se prezintă situația contractelor de muncă suspendate din regiune?

Numărul lucrătorilor aflați în somaj tehnic, în România 

Potrivit celor mai recente date furnizate de Ministerul Muncii, până pe 16 iunie, numărul contractelor de muncă suspendate este de 146.314. Industria prelucrătoare se confruntă cu cele mai multe persoane dispuse în șomaj tehnic- 29.149, în timp ce în industria HoReCa au fost raportate 33.754 .

La nivel european, peste 42 de milioane de locuri de muncă se află în pericol, conform cercetărilor Institutului European al Sindicatelor, preluate de adevarul.ro. Acest număr indică numărul de lucrători care au fost dispuși în șomaj tehnic, ca o consecință a pandemiei globale de COVID-19. Cei mai mulți șomeri se află în Italia, țara cea mai afectată de pandemie, unde 8,3 milioane de lucrători se află în șomaj tehnic, o rată de 46,6%, ceea ce indică faptul că aproape jumătate de țară nu lucrează în prezent.

„Înaintea reuniunii de vineri 19 iunie, Confederaţia Europeana a Sindicatelor susţine că liderii au responsabilitatea de a salva cât mai multe dintre aceste locuri de muncă prin adoptarea planului de recuperare de 750 de miliarde de euro propus de Comisia Europeană”, au transmis joi reprezentanții Blocului Naţional Sindical (BNS).

Cum arată situația șomajului tehnic, în restul statelor europene

-Franţa: 11.3 milioane (47.8% din numărul total de lucrători)
-Germania: 10.1m (26.9%)
-Italia: 8.3m (46.6%)
-Spania: 4 (24.1%)
-Olanda: 1.7 (23.2%)
-Austria: 1.3 (31.6%)
-Belgia: 1.3 (31.5%)
-România: 1 (15.3%)
-Irlanda: 600,000 (30.8%)
-Croaţia: 500,000 (34.2%)
-Suedia: 500,000 (11.1%)
-Polonia: 400,000 (3.1%)
-Slovenia: 300,000 (35.6%)
-Republica Cehă: 200,000 (4.6%)
-Danemarca: 200,000 (7.8%)
-Luxemburg: 200,000 (44.4%)
-Portugalia: 200,000 (5%)
-Bulgaria: 100,000 (3.6%)
-Finlanda: 100,000 (4.6%)
-Slovacia: 100,000 (4.6%)

Schemele guvernamentale gândite de fiecare stat membru în parte referitoare la subvenționarea parțială a șomajului tehnic au atenuat impactul pandemiei de COVID-19 asupra veniturilor disponibile ale gospodăriilor din zona euro, a anunţat miercuri Banca Centrală Europeană (BCE), potrivit Agerpres.

„După terminarea perioadei de izolare, pierderile asupra veniturilor ar putea să se diminueze la 3% (…) Sunt dovezi concludente că aceste scheme de sprijin au diminuat în mod considerabil pierderile de locuri de muncă în zona euro, comparativ cu ţările unde astfel de scheme sunt rar,e (de exemplu în SUA) sau inexistente”, au arătat reprezentanții BCE.(Raluca Juncu)

Sursa: Impact

Despre „creșterea plăcerii de a citi”

Poate nu vă mai amintiți (pentru că nici nu aveți ce), dar conform unui proiect legislativ, anul 2019 ar fi trebuit să fie Anul Cărții, celebrat, chipurile, printr-un „program naţional de evenimente, desfăşurate în unităţile de învățămînt primar și gimnazial, cu scopul de a promova lectura”. Nu s-a întîmplat mai nimic în afara unor serbări și festivități de ochii lumii, în schimb, pe final de an, România a obținut un punctaj foarte slab în clasamentul PISA (locul 47 din 79 de țări), cu un nivel al analfabetismului funcțional de 44%, cel mai ridicat din ultimul deceniu. Testările la citire, spre exemplu, au dat rezultatele sub media europeană, oricum mai slabe comparativ cu cele din anii precedenți.

Repeziciunea cu care, în ultimii trei ani, la Cultură s-au perindat patru miniștri (Ioan Vulpescu, Lucian Romașcanu, George Ivașcu și Bogdan Gheorghiu) a fost egalată doar de incompetența, delăsarea și chiar agramatismul lor. Practic, în Anul Cărţii, cu întoarcerea la manualul unic, aproape jumătate din elevii români ieşiţi de pe băncile şcolilor românești nu înţeleg ce citesc în limba română. Ei bine, ca să rezolve această profundă problemă sistemică (conform Barometrului de consum cultural 2017, 42% din români nu citesc nici măcar o singură carte pe an, 1 din 5 români nu a citit niciodată o carte, iar media de lectură este de cinci minute pe zi, penultimul loc în UE), capetele de la Ministerul Culturii au încropit o campanie intitulată „Citește Românește”, cu îndemnul, „Susține cartea românească”, în care au cooptat diverse personalități culturale, avînd ca obiectiv „creșterea vînzărilor de carte românească pentru susținerea industriei și a autorilor români”.

Soprana Felicia Filip a fost protagonista unui prim clip de promovare, ireproductibil prin patetismul declamării și ridicolul textului („scriitorul român face parte din fibra ta, din mentalitatea ta”). Felicia Filip îi îndeamnă pe tineri să citească basme românești, pe Caragiale, Ionesco și Steinhardt, astfel că singura calitate a textului rămîne cea subversivă: într-o țară cu sate depopulate din cauza celor plecați la muncă în străinătate, lăsîndu-și copiii în urmă – citește basme! Într-o țară condusă de guvernanți agramați și stupizi – citește Caragiale! Într-o țară condusă de politicieni corupți, foști colaboratori ai Securității, parte din grupuri infracționale organizate – citește Ionesco și Steinhardt!

 Lansat pe Facebook, clipul abia a strîns două sute de aprecieri, însă a adunat mult mai multe distribuiri ironice și comentarii acide (la care Ministerul Culturii a ripostat cu limbajul de lemn: „Avem în plan și alte acțiuni printre care și demersuri pentru creșterea interesului și a plăcerii de a citi”). Între timp au apărut sau vor apărea și alte clipuri cu actorii Maia Morgenstern și Alex Ștefănescu, jurnalista Marina Almășan (probabil, mari cititori de literatură română contemporană), cu scriitorii Marian Coman, Simona Sava și Paul Țanicui, și alți „reprezentanți ai sectorului creativ”.

Scriitorul, editorul și cronicarul Bogdan-Alexandru Stănescu a punctat din prima: „Un asemenea program, care în aparență vrea să salveze scriitorul român susținînd reduceri pe site-urile de vînzare de carte, nu salvează în nici un caz scriitorul român. Care scriitor român este acea persoană care, după 8-9-10 ore de muncă, ajunge acasă și scrie… Acel scriitor ar fi ajutat de un program de burse, de unul de rezidențe în care să se poată rupe timp de o lună de programul zilnic și să scrie în liniște. E doar un exemplu de ajutor realizabil. Țara e plină de case de creație rămase în paragină, unde cel mult acum se mai țin chiolhanuri date de cei care au cheile. Un scriitor ar putea fi ajutat dacă n-ar mai exista lecturi publice sau dezbateri unde să fie invitat fără să fie plătit, considerîndu-se că i se face o onoare sau că i se dă ocazia «să se promoveze»”.

Pare incredibil, dar în perfectă armonie cu incompetența ultimilor miniștri ai Culturii: în România există peste o sută de localități și mii de sate unde nu există nici măcar o librărie (sau un chioșc de ziare), iar multe dintre cele existente o duc foarte greu, fără nici un fel de sprijin de la stat. În România, sute de biblioteci locale nu și-au mai înnoit fondul de carte de zeci de ani pentru că nu primesc bugete de achiziții. În România, țară cu sute de case de creație finanțate de la bugetele locale, nu există nici măcar o singură bursă pentru scriitori ș.a.m.d.

Prin această campanie, o dată în plus, Ministerul Culturii pune căruța înaintea cailor: cine să citească românește dacă dintre tinerii școliți aproape jumătate sînt analfabeți funcțional? Unde să se citească românește dacă nu există librării și biblioteci, iar dintre cele care există unele se închid în lipsa unor facilități legate de chirie etc.? Ce să se citească românește dacă piața de carte, una dintre cele mai mici din Europa, nu beneficiază de programe speciale de susținere? Cum să se scrie românește dacă scriitorul român scrie doar după orele de serviciu? În acest moment cînd, din cauza pandemiei, piața românească de carte s-a prăbușit cu 70%, Ministerul Culturii face o campanie de bla-bla pe Facebook, fără buget, cu participare benevolă. Pentru că mai mult nu poate. La fel de bine ar putea să nu existe. (Marius Chivu)

Sursa: Dilema Veche